„Stele ďż˝n lumina dimineďż˝ii“

Am a�teptat cu emo�ie venirea la acest Festival de teatru de la Piatra Neam� a colegilor mei - studen�ii anului IV Actorie cu acest spectacol. De aceast� dat�, povestea se petrece �n timpul Olimpiadei de la Moscova, �ntr-o cas� de nebuni unde nebunia nu �nseamn� �ns� derogare de la realitate ci, dimpotriv�, cei ce locuiesc acolo s�nt ni�te individualit��i accentuate care �i-au permis s� priveasc� la un moment dat prea puternic �i poate mai serios �n realitatea propriei lor existen�e �i de aceea au fost pedepsi�i pentru c� nu au acceptat conven�ia social�. �n acest sens, trebuie precizat - ca o not� explicativ� - c� autorul piesei, Alexandr Galin, n�scut �ntr-un or�el de la periferia Petersburgului - Kursk - a sim�it el �nsu�i greut��ile �i durerile ap�s�toare ale acestei perioade. Pornind din acest punct, piesa devine o oglindire artistic� a propriului cadru existen�ial.
Valorea dramatic� a textului (personaje puternice, situa�ii conflictuale bine conturate, for�a �i ritmul dialogului) le ofer� tinerilor actori un material de lucru fertil �i foarte generos care �i situeaz� pe traiectoria interpret�rii realiste �n care mai important dec�t personajul devine procesul de construc�ie a acestuia. �n aceast� privin�� se poate spune c� studen�ii de la clasa prof. univ. dr. Gelu Colceag au fost vii, frumo�i �i adev�ra�i, reu�ind s� creeze cu mijloace proprii atmosfera unei lumi aparte, oprit� parc� �n loc, dar care �i are o dinamic� interioar� viguroas� �i nuan�at�.
La �nceputul spectacolului, leg�tura �ntre personaje pare c� se �nfirip� greu, actorii nu se simt unii pe al�ii, dar acest fapt nu e dec�t un efect pe care nu-l putem �n�elege pentru c� cel�lalt termen, cauza declan�atoare, urmeaz� efectului. C�nd �ncepe spectacolul, ac�iunea e deja �nceput�, personajele le avem realizate. Ceea ce urmeaz� e partea demonstrativ� a unor premize construite dinainte. Poate de aceea personajul Anna (fata �ndr�gostit� de Kolea) e emo�ionant� �n unele momente pentru c� �i tr�ie�te drama ca o confesiune, tensiunea din propria partitur� acumul�ndu-se treptat. Fracturarea care se simte la �nceput e dictat� poate �i de faptul c� prin �nt�lnirea dintre Maria (care �i-a construit cred cel mai bine personajul, reu�ind s� ating� variatele tonalit��i care compun personalitatea) �i Klara se realizeaz� interac�iunea dintre dou� moduri diferite ca intensitate de a percepe realitatea. �n timp ce Maria nu poate fi dec�t �ntr-un fel, tr�indu-�i drama �n pauzele dintre cuvinte sau atunci c�nd se face complet �ntuneric pe scen�, Klara (prostituata) alungat� de la Moscova, �ncearc� s� se dezic� de propria condi�ie asum�ndu-�i o alt� identitate. Extraordinar este c� dramelor �i r�nilor deschise ale tuturor personajelor le r�spunde imagina�ia �i poeticul - ca form� de salvare.
Acesta le oferďż˝ ďż˝ansa de a gďż˝ndi ďż˝i a se manifesta liber. Drama apare atunci cďż˝nd imaginaďż˝ia e violentatďż˝ de realitate, cďż˝nd ea nu poate fi o lume prin ea ďż˝nsďż˝i (de exemplu, momentul cďż˝nd Klarei ďż˝i este furat visul din „Lumina dimineďż˝ii“, reďż˝ntoarcerea colegei prostituate trezind-o la realitate).
�n aceast� atmosfer� ap�s�toare �n care, cu c�t personajele vorbesc mai mult cu at�t parc� se cunosc mai pu�in, muzica rezum� �i unific� esen�ialul din toate pove�tile din pies�: Suferin�a - fie ea mut�, agresiv�, exacerbat� ca expresie verbal�. Note nervoase, obsesive care dau suferin�ei imaginea unui cerc concentric care reproduce la infinit scenariul durerii. Acesta este foarte sugestiv redat �i la nivelul luminilor care decupeaz� �n momente cinematografice personajul �n ceea ce are el definitoriu. Dar ce e impresionant e c� acestea creeaz� o metamorfoz� a spa�iului - fiind urm�rit uneori nu at�t locul ac�iunii, ci pe cel afectiv, care �ntrege�te starea personajului.
Decorul e foarte bine realizat pentur c� acoper� substan�a piesei, �n acest caz concrete�ea devenind material pentru imagina�ia spectatorului.
La finalul spectacolului am trďż˝it sentimentul cďż˝ „Stelele ďż˝n lumina dimineďż˝eii“ pot fi consideraďż˝i de fapt actorii - studenďż˝i care au reuďż˝it sďż˝ ne dea ďż˝ncredere ďż˝i speran�� ďż˝n forďż˝ele lor creatoare.