B�tr�nul t�rg al Pietrei

Si fiindc� tot am �nceput, cu o mare pl�cere, s�-l promovez pe Stefan Raicu, un potential gazetar nemtean de exceptie, intrat �n eternitate nu se stie c�nd, �i voi reproduce �n aceast� rubric�, un text scris acum 50 de ani, manuscris aflat, al�turi de alte sute de pagini ale acestui ilustru necunoscut, �n �ngrijirea noastr�:
“Nu departe de poalele Ceahlďż˝ului, pe zbuciumata apďż˝ a Bistritei, ďż˝ntre mďż˝gurele Cďż˝rlomanului, Cernegurei, Cozlei si Pietricicďż˝i, se rďż˝sfatďż˝, scďż˝ldat ďż˝n soare, bďż˝trďż˝nul tďż˝rg al Pietrei, asezat la rďż˝spďż˝ntie de drumuri: ďż˝n sus, spre munte, cďż˝tre Bicaz, Ceahlďż˝u, Borca, Brosteni ori Borsec; pe dupďż˝ dealul Balaurului, pe care altďż˝datďż˝ soseaua ďż˝l tďż˝ia pieptis cďż˝tre Tďż˝rgu Neamt si Mďż˝nďż˝stirile Moldovei; ďż˝n jos cďż˝tre Bacďż˝u, prin Sďż˝vinesti, Roznov si Buhusi; spre Iasi, pe sleahul vechi al Tupilatilor, pe la Hanul Ancutei de peste apa Moldovei, ori spre Roman, prin vechiul tďż˝rg al Bozienilor. Ce era Piatra acum 15-20 de ani, o mai mďż˝rturisesc pďż˝rtile care au scďż˝pat ďż˝ncďż˝, pentru putinďż˝ vreme, cazmalelor demolďż˝rilor: un tďż˝rg ca toate celelalte din Moldova, deosebit doar prin vecinďż˝tatea Bistritei si a muntilor ce-l cuprind, ce oferďż˝ un cadru odihnitor si plin de desfďż˝tare pentru cei veniti din alte pďż˝rti ale tďż˝rii ďż˝ntru cďż˝utare de pitoresc. ďż˝ncolo, aceleasi ulite prost pavate si deloc luminate, printre care Strada Mare, cu maghernitele ei negustoresti, cu oameni blazati si ďż˝nchisi ďż˝n nevoile lor, trďż˝ind o viatďż˝ monotonďż˝ si uniformďż˝, secďż˝tuiti de exploatarea crďż˝ncenďż˝ a celor cďż˝tiva potentati care stďż˝pďż˝neau cele cďż˝teva fabrici de cherestea de prin ďż˝mprejurimi, umplďż˝ndu-si pungile si rotunjindu-si conturile la bďż˝ncile din strďż˝inďż˝tate cu milioane grele. Putinďż˝ viatďż˝ mai pulsa ďż˝n lunile de varďż˝, cďż˝nd, cei ce puteau pe vremea aceea sďż˝-si permitďż˝ luxul unei viligiaturi, veneau la Piatra Neamt sďż˝ se desfate si sďż˝-si omoare plictisul. Atunci, cele cďż˝teva restaurante, negustorii si cei ce ďż˝nchiriau camere pentru sezon, fďż˝ceau afaceri bune si banii lďż˝sati ďż˝nviorau putin viata economicďż˝ a tďż˝rgului. Odatďż˝ cu ivirea toamnei, orasul cďż˝dea din nou ďż˝n letargia obisnuitďż˝ din care nu se mai trezea decďż˝t ďż˝n vara urmďż˝toare.
Dupďż˝ primul rďż˝zboi mondial, succesiunea la putere a partidelor istorice isca unele emulatii cu veleitďż˝ti de ďż˝nnoiri ďż˝ntre mai marii tďż˝rgului. A fost epoca unor constructii edilitare, care pentru timpul acela pďż˝reau mult, dar care dďż˝deau prilej la multe hotii si abuzuri ďż˝n care jnapanii politici se luau la ďż˝ntrecere. Asa s-au construit, din banii contribuabililor, Teatrul din centrul orasului (odatďż˝ cu casa, modesta cďż˝sutďż˝ cu etaj si 15 camere a conului Gicďż˝, de sub poalele Cozlei); atunci s-a pavat si o arterďż˝ principalďż˝ (ďż˝nsotitďż˝ de o altďż˝ cďż˝sutďż˝ sau de un mic voiaj ďż˝n strďż˝inďż˝tate pentru a-si deserta buzunare, a conului Nicu...).Tot asa un spital, ori o scoalďż˝, spre fericirea generalďż˝ a cetďż˝tenilor, dar mai cu seamďż˝ cea personalďż˝ a bietilor edili.”
N.A.: Dup� parcurgerea acestei tusante dovezi de patriotism local, dar si de privire lucid� a realit�tii, nici un fel de comentariu nu-si mai g�seste locul.