 2007 - anul extremelor
• acest an se anunt� a fi secetos, cu temperaturi mai mari dec�t cele normale si fenomene extreme • se estimeaz� c� iarna va veni la �nceputul lunii viitoare • prim�vara din ianuarie afecteaz� culturile agricole, declans�nd ceasul biologic al plantelor, aparitia d�un�torilor si dezvoltarea virusilor afectiunilor respiratorii • seceta se poate repercuta si asupra productiei de energie electric� • Temperaturile extrem de crescute pentru aceast� perioad� si lipsa aproape total� a z�pezii �n judet, exceptie f�c�nd zona montan�, anunt� c� acest an va fi unul extrem de ciudat, din mai multe puncte de vedere. 2007, declarat de meteorologi ca fiind „cel mai cald din istorie“, se anunt� a fi secetos, cu temperaturi mai mari dec�t �n mod normal, fenomene extreme mai dese si ploi torentiale �n intervale scurte de timp. Potrivit statisticilor, de fiecare dat� c�nd sf�rsitul unui an a fost marcat de o perioad� cu cantit�ti deficitare de precipitatii, anul urm�tor a fost caracterizat de secet�. Conform celor declarate de Ioan Sandu, directorul Agentiei Nationale de Meteorologie, precipitatii sub form� de z�pad� ceva mai consistente se vor �nregistra �n jurul datei de 2-3 februarie si �n intervalul 5-11 februarie. P�n� pe 21 ianuarie, va fi o vreme �n general frumoas�, cu temperaturi peste valorile normale, de pe 22 p�n� pe 25 ianuarie vremea se va r�ci, dar nu foarte tare, dup� care, p�n� pe 1 a lunii viitoare, va fi iar�si anormal de cald.
Mentinerea vremii calde va declansa ceasul biologic al plantelor
Un prim sector care va fi afectat de prim�vara instalat� �n ianuarie este agricultura, unde s�nt estimate pierderi semnificative. Acestea vor fi cu at�t mai mari cu c�t gerul �nt�rzie s� apar�, vegetatia profit�nd de conditii prielnice si dezvolt�ndu-se anormal. Toate culturile agricole de toamn� din Neamt prezint� o r�s�rire neuniform�, ori o vegetatie timpurie, din cauza lipsei precipitatiilor si a temperaturilor crescute din luna aceasta si cele anterioare. Din p�cate, specialistii prognozeaz� c� vor sc�dea substantial productiile la gr�u, secar�, orz, orzoaic� si rapit�. De exemplu, la orz, datorit� secetei, dar si din cauza unui �nghet �nregistrat cu ceva vreme �n urm�, frunzele s-au uscat. Dac� vor veni temperaturi negative de acum �ncolo, ceea ce logic ar trebui s� se �nt�mple, gr�ul va suferi, �ntruc�t plantele, datorit� secetei, nu au acumulat suficiente glucide care s� le fac� rezistente la �nghet.
Ioan Ghiut� Tar�lung�, directorul Unit�tii Fitosanitare Neamt, a declarat c� soarta culturilor depinde de evolutia vremii �n perioada urm�toare. „S�ntem la �nceputul perioadei de crestere a duratei zilei, proces care a �nceput de pe 22 decembrie. Dac� temperaturile se vor mentine �n continuare mari pentru aceast� perioad� si vor fi pozitive si noaptea, unele plante vor �ncepe perioada de �ncoltire si de dezvoltare efectiv�. S� sper�m c� vom trece �n scurt timp pe un registru negativ al temperaturilor. Nu pot afirma c� gr�ul este �n totalitate «nec�lit», pentru c� noaptea, �n zona noastr�, au fost si temperaturi de zero grade sau poate chiar mai mici. Dinamica temperaturii va dicta evolutia vegetatiei. Dac� vor mai fi dou�-trei s�pt�m�ni cu temperaturi diurne si nocturne pozitive, �ntr-adev�r vor fi grav afectate culturile agricole. Starea de vegetatie nu s-a declansat la culturile mari, adic� la pomii fructiferi. �n caz de �nghet, cei mai afectati vor fi caisii - s�nt cei mai sensibili pomi fructiferi, dar acestia la noi se �nt�lnesc sporadic, pe l�ng� case, nu pe suprafete �ntinse. �n ordinea sensibilit�tii se num�r� visinii, ciresii, prunii, merii si perii. Dac� temperatura va continua s� creasc�, atunci se va declansa ceasul biologic al plantelor, care �nseamn� explozia vegetatiei“, a declarat directorul Ioan Ghiut� Tar�lung�.
„Raiul“ d�un�torilor
Pe fondul perioadei de secet� si a temperaturilor ridicate din ultimele luni, aparitia organismelor d�un�toare pentru plante cap�t� amploare. D�un�torii nu se bucur� de un mediu prielnic de viat� doar �n iernile calde, ci �n toate anotimpurile anului �n care termometrele �nregistreaz� multe grade Celsius. Cert este c� actuala perioad� ajut� la o explozie a insectelor termofile, cum s�nt fluturii, care prin metamorfoz�, �n faza c�nd s�nt omizi, distrug tot ce prind �n cale, inclusiv frunzele de nuc, despre care, p�n� acum c�tiva ani, nu se stia c� le erau pe plac, se �nmulteste num�rul dipterelor (musita de pe frunzele si florile plantelor), al afidelor care colonizeaz� v�rfurile de crestere, ori al p�duchilor care n�p�desc pe frunze sau pe plantele �ntregi. „Si pentru dezvoltarea organismelor d�un�toare plantelor, urm�toarele 10-15 zile s�nt decisive. Dac� temperaturile se vor p�stra �n aceleasi limite, plantele vor actiona ca atare, iar dac� va veni �nghetul, fenomentul de vegetatie se va stopa. Poate va fi si o normalizare din punct de vedere al precipitatiilor“, a mai spus directorul Unit�tii Fitosanitare Neamt, Ioan Ghiut� Tar�lung�.
Ap� mai putin� pentru producerea energiei electrice
Z�pada �n judetul Neamt, �n aceast� iarn�, a avut o aparitie modest�, un strat subtirel exist�nd pe crestele muntilor. Cu toat� seceta si lipsa precipitatiilor care ar fi putut fi �nregistrate �n ultimele luni, gradul de umplere al lacului de acumulare de la Bicaz este la nivelul mediu multianual. Nicolae Petrescu, purt�tor de cuv�nt �n cadrul societ�tii Hidroelectrica - sucursala Hidrocentrale Bistrita, a declarat c� s-ar putea ca, �n prim�var�, cantitatea de ap� din care se produce energie electric� �n sistem s� fie sc�zut� fat� de limitele normale. „Deocamdat�, schema de functionare este normal� si, pentru perioada urm�toare, nu se preconizeaz� modific�ri. Noi avem niste proceduri bine stabilite, pe care le punem �n practic� atunci c�nd cantitatea de ap� din acumul�ri este mai mic�, dar si atunci c�nd se �nregistreaz� un excedent �n lacuri. Este posibil ca �n prim�var�, datorit� lipsei precipitatiilor din aceast� iarn�, s� nu mai existe rezerva de ap� provenit� din topirea z�pezilor, dar nici asa nu cred c� vom putea vorbi de probleme cu asigurarea energiei electrice �n sistemul national“, a declarat inginer Nicolae Petrescu.
C�ldura genereaz� afectiuni respiratorii
Infectiile respiratorii fac ravagii printre nemteni �n ultima perioad�, num�rul celor diagnosticati cu astfel de afectiuni cresc�nd semnificativ fat� de ultimele trei s�pt�m�ni. Conform statisticilor �ntocmite de c�tre cadrele medicale ale Autorit�tii de S�n�tate Public� Neamt, pe baza raport�rilor f�cute de c�tre medicii de familie si cei specialisti din spitale, �n s�pt�m�na 8-14 ianuarie au fost �nregistrate �n judet aproximativ 2.000 de cazuri de infectii respiratorii - 1.201 cazuri de viroz� respiratorie si 735 de pneumonie. Potrivit preciz�rilor f�cute de c�tre doctor Cecilia Gafencu, director al Departamentului Medicin� Preventiv� (DMP) Neamt, chiar dac� majoritatea celor diagosticati cu viroz� respiratorie au prezentat forme usoare si medii ale bolii, �nmultirea num�rului de cazuri este �ngrijor�toare, tin�nd cont c�, �n ultimele trei s�pt�m�ni, media acestor cazuri a fost de 570. Tot din statistici se observ� c�, �n ultimii cinci ani, media cazurilor de viroz� respiratorie �nregistrat� �n ianuarie a fost de 976. Si num�rul pacientilor diagnosticati cu pneumonie �n ultima s�pt�m�n� este considerat foarte mare de c�tre medicii epidemiologi, av�nd �n vedere c� media acestora, �n ultimele trei s�pt�m�ni, a fost 274, iar �n ultimii cinci ani a fost de 418.
„Tin�nd cont de aceast� situatie, conform recomand�rilor f�cute de c�tre Ministerul S�n�t�tii, chiar dac� p�n� �n prezent nu au fost �nregistrate focare de afectiuni respiratorii, tinem sub supraveghere toate colectivit�tile de copii, cele de persoane cu nevoi speciale, spitalele, pentru a nu ajunge s� ne confrunt�m cu vreo epidemie de viroz� respiratorie sau pneumonie. Este bine c� nu avem cazuri de grip� �n judet, dar nici nu prea s�nt conditii atmosferice pentru asa ceva, av�nd �n vedere c� virusul gripal tr�ieste la temperaturi sc�zute. Or, temperaturile neobisnuit de mari din ultima perioad� nu au fost propice dezvolt�rii virusului gripal, �n schimb au favorizat supravietuirea si dezvoltarea altor virusi care genereaz� afectiuni respiratorii“, a punctat doctor Cecilia Gafencu, director al DMP Neamt.
Majoritatea celor afectati de infectii respiratorii s�nt v�rstnici, cu afectiuni cronice si cu sistem imunitar sl�bit, c�rora viroza respiratorie le genereaz� complicatii, si copiii, de asemenea sensibili la schimb�rile bruste de temperatur� care au loc �ntre zi si noapte. Din acest motiv, numerosi pacienti care fie sufer� de diabet, fie s�nt cardiaci sau au afectiuni pulmonare cronice au ajuns la spital �n plin� criz� si au necesitat internare de urgent�. Astfel, sectiile Contagioase, Medical� si Pediatrie din cadrul Spitalului Judetean de Urgent� Neamt s�nt pline de pacienti a c�ror stare general� este foarte alterat� din cauza infectiilor respiratorii.
Viata subacvatic�, indiferent� fat� de prim�vara din ianuarie
Se pare c� singurele organisme indiferente la ceea ce se �nt�mpl� „pe p�m�nt“ s�nt vietuitoarele din mediul acvatic. Acestea �si duc traiul f�r� s� fie afectate �n vreun fel de faptul c� pe luciul apei nu s-a format podul de gheat�. Ionel Miron, profesor la Facultatea de Biologie din cadrul Universit�tii „Alexandru Ioan Cuza“ Iasi, a declarat c� temperaturile crescute din aceast� iarn� nu au o influent� prea mare asupra mediului acvatic. „Influenta climatului actual asupra organismelor acvatice nu-i foarte mare. Pestii nu au ce modific�ri s� suporte. La fel organismele de pe prundis, de pe fundul apei, nu au treab� cu temperatura aerului. Iar �n masa apei, ciclul anual nu este afectat de temperatura aerului. Viata subacvatic� se desf�soar� dup� alte reguli dec�t cea terestr�. Printre noi circul� diverse categorii de agenti patogeni, pe care �i distrug temperaturile negative, �n vreme ce �n ap� nu trebuie s� fie temperaturi sub zero grade, ca s� fie distrusi agentii patogeni“, a declarat profesorul Ionel Miron. END
|