Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2007
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 17 Ianuarie 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Embargo pe brînzã

Embargo pe br�nz�

• integrarea �n UE �i alung� din piete pe micii produc�tori agricoli • acestia nu mai au voie s� v�nd� �n piat� produse derivate din lapte, ou�, carne, peste, v�nat • toate acestea le vor comercializa fie direct din gospod�ria proprie, fie prin centre si magazine autorizate sanitar-veterinar •

Aderarea Rom�niei la Uniunea European� impune noi reguli si norme �n ceea ce �i priveste pe micii produc�tori agricoli. Reglement�ri recente, ap�rute �n legislatia din domeniu, interzic acestora vinderea direct� pe piat� a produselor de origine animal�. Cu alte cuvinte, �n afar� de lapte, cresc�torii de animale care tr�iesc de pe urma comercializ�rii produselor pe care le obtin nu vor mai avea voie, �ncep�nd de m�ine, s� v�nd� �n piat� produse lactate preparate de ei �n gospod�rie, nici ou� sau carne de pas�re, peste, carne de v�nat etc. Produse amintite vor putea fi comercializate direct din gospod�ria proprie sau prin intermediul centrelor de prelucrare a laptelui, a magazinelor alimentare sau de desfacere, magazine mixte, carmangerii care vor exista �n localit�tile de domiciliu sau �n cele �nvecinate. Totusi, �n ultimele zile s-a vehiculat c� este posibil ca termenul limit� s� fie am�nat, o decizie urm�nd a fi luat� c�t de cur�nd. Poate chiar m�ine sau p�n� la sf�rsitul s�pt�m�nii.Dar pentru a face produsele derivate din lapte, carne si chiar pentru a le vinde, aceste unit�ti vor trebui s� fie autorizate de c�tre Directia Sanitar Veterinar� (DSV) Neamt.
Potrivit declaratiilor f�cute de c�tre doctor Constantin Lipan, director adjunct al DSV Neamt, se asteapt�, �nc�, preciz�ri referitoare aprobarea Normei sanitar veterinare si pentru siguranta alimentelor privind procedurile de �nregistrare a activit�tilor de v�nzare direct� de produse primare, de v�nzare cu am�nuntul si de fabricare a alimentelor de origine animal�. Cert este c� �n pietele din judet vor fi comercializate doar produsele alimentare provenite de la unit�ti autorizate sanitar-veterinar, care respect� normele europene si pot exporta �n UE. Acestora li se adaug� produsele alimentare importate, dar si cele traditionale preparate �n gospod�rii.
Numai c�, pentru a �nregistra un produs traditional, produc�torul trebuie s� se preg�teasc� de un adev�rat tur de fort� pe la institutiile statului. �n primul r�nd, acesta va trebui s� fac� o solicitare scris� c�tre Directia Agricol�, �nsotit� de un „caiet de sarcini“ al produsului, �n care vor fi �nscrise reteta, ingredientele, modul de prezentare. Urmeaz� verific�rile la produc�tor acas�, o perioad� �n care responsabilii de la agricultur� delibereaz�, iar abia apoi certificarea ca produs traditional. Pe de alt� parte, micii produc�tori pot s� v�nd� �n pietele din judet anumite produse doar dac� �ndeplinesc m�suri minimale de sigurant� alimentar� si s�nt �nregistrati la DSV Neamt. Pentru asta, trebuie s� fac� o solicitare scris� si c�tre DSV Neamt si s� fie luati �n evident� �ntr-un registru.

„De ce vor s� distrug� toate produsele naturale, pe care lumea le caut� si le cump�r� direct de la produc�tori ? “

Interzicerea vinderii directe pe piat� a produselor de origine animal� de c�tre micii produc�tori st�rneste nemultumiri �n r�ndul acestora. „Dac� nu o s� mai avem voie s� venim �n piat�, ce o s� facem cu zecile de kilograme de br�nz� pe care, deja, le-am preparat, doar nu o s� le arunc�m. C�nd se iau decizii de felul acesta, ar trebui s� fim anuntati din vreme, ca s� stim ce avem de f�cut. Crestem animale si de pe urma lor tr�im noi si familiile noastre, dar pe de alt� parte hr�nim sute de familii din oras, care cump�r� s�pt�m�nal produsele noastre, pentru c� s�nt multumite de calitatea lor. Asta este sursa noastr� de venit. La noi, l�na oilor nu se vinde, pieile nu se v�nd, tr�im numai din v�nzarea laptelui si produselor pe care le facem din lapte“, a declarat Valeria Dominte, care locuieste �n Piatra Neamt, dar este originar� din Stefan cel Mare, unde are st�n� si, de aproximativ 15 ani vine aproape zilnic �n Piata Central� din oras, unde comercializeaz� lapte si produse lactate.
„Dac� ne scot de pe piat� si nu mai putem s� vindem produsele, o s� avem de suferit, nu o s� mai avem din ce tr�i. Eu v�nd lapte, br�nz� de vaci, sm�nt�n�, cas, telemea, urd� si lumea cump�r� de la mine pentru c� �i plac produsele mele. Nu ne �mbog�tim �n nici un caz din v�nzarea pe care o facem, c� nu �ntotdeauna avem mare c�utare. Dar din ce vindem, chiar dac� lu�m mai mult sau mai putin, mai pl�tim si noi impozite la stat, lumin�, mai cump�r�m ulei, zah�r, p�ine. De ce dintr-o dat� nu mai e bun ce vindem noi, c� doar avem certificat de la medicul veterinar din comun�, care arat� c� animalele noastre s�nt s�n�toase, iar produsele s�nt bune. S� vin� la noi acas� cei din UE si dup� ce or m�nca ce facem noi, atunci s� ne spun� c� nu e gustoas� si s�n�toas� m�ncarea noastr�“, a declarat Elena Avarvarei, mic produc�tor din Cr�c�oani.
„Muncim din noapte �n noapte ca s� crestem animale, am cump�rat unelte agricole ca s� putem s� facem agricultur� mai de calitate si la urm� nu avem din ce le achita si cu ce tr�i. Hrana animalelor cost� foarte mult. T�r�ta a juns la 7.000 de lei kilogramul, gr�untele tot la fel si nu avem cum s� ne scoatem cheltuielile. Cresc �mpreun� cu familia mea 4 vaci, 80 de oi, cinci porci, p�s�ri, iepuri si avem si cal. Adic� muncim, nu st�m cu m�inile �n s�n. Acuma, probabil c� pe noi vor s� ne lase muritori de foame, dar de ce vor s� distrug� toate produsele naturale, ecologice, pe care lumea le caut� si le cump�r� direct de la produc�tori? Sau trebuie s� import�m br�nza muceg�it� de la altii, c� e mai s�n�toas�“, se �ntreab� Ana Iacob, produc�tor particular din Cr�c�oani.

Articol afisat de 2284 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(L. ILISESCU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Ad�ugat de traktorist la data 17.01.2007 14:07
Iuropenizarea romanilor incepe cu ...taranii
Ca acolo le este mai greu sa diomine francezii piata. Veti minca numai brinza frantuzeasca si la preturi frantzuzesti.
Ei stiu ca puturasimea oraselor nu pot sa concureze cu nici un produs industrial. Ca tot ce se exporta sint doar produse ale lor b facute cu forta de munca mai ieftina si cele care cer energie multa la fabricatie.
Intrarea romaniei in Iuropa Sovietica Unita s-a facut pt a mentine nivelul de trai al francezilor in primul rind si al germaniei. Tot ce nu le convine sau concureaza, nu se integreaza bine. Apoi cu mincarea lovitura frantuuzeasca e sigura. Ca omul maninca in fiecare zi.
V-au pacalit ! Va distrugeti industrii rentabile dindu-le pe un euro la excroci si acestia le vind la fier vechi de dragul integrarii. Apoi , daca uniunea asta fara constitutie se desfiinteaza, cu ce traiti mai prunelor ?
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective