Taximetria, �ncotro?
Taximetria, ca serviciu de utilitate public�, este reglementat� prin Legea nr. 38/ 2003 care stabileste cum se organizeaz�, se autorizeaz� si se controleaz� aceast� activitate.
Din 2003 si p�n� �n prezent, pe plan legislativ au intervenit o serie de modific�ri la nivel european care, cu ocazia integr�rii Rom�niei �n comunitate, au trebuit preluate �n legislatia national�.
Principala prevedere vizeaz� scoaterea transportului local public de persoane de sub autoritatea Ministerului Transporturilor si organizarea acestuia sub autoritatea Ministerului Administratiei si Internelor.
Din aceast� perspectiv�, dar si datorit� aparitiei unor disfunctionalit�ti �n sistemul de organizare a taximetriei la nivelul localit�tilor, se impune modificarea unor prevederi ale Legii 38/ 2003 operatiune care este �n curs de finalizare.
Legea 38/ 2003, privind transportul �n regim de taxi si �n regim de �nchiriere, nu poate fi modificat� �nainte de finalizarea Legii privind transportul local, lege care este, �n prezent, �n lucru la Camera Deputatilor si care va fi aprobat� p�n� la finele lunii februarie.
Functie de prevederile legii respective, vor fi operate modific�ri ale Legii 38/2003. Dup� cum decurg dezbaterile �n comisii, legea respectiv� modificat� va intra �n vigoare la finele lunii martie.
P�n� atunci, activitatea de taximetrie va fi autorizat� si va functiona dup� legea si normele existente.
P�n� atunci �ns�, autorit�tile locale, respectiv Prim�riile si Consiliile locale au obligatia s� supravegheze desf�surarea taximetriei conform legilor si normelor existente.
Zilele acestea, unii taximetristi din Roman mi-au adus la cunostint� unele deficiente cu care se confrunt� �n practicarea meseriei �n acest municipiu.
�n primul r�nd, se reclam� tratamentul discriminator la care s�nt supusi taximetristii independenti �n comparatie cu taximetristii de firm�, �n ce priveste activitatea de dispecerat -taxi.
Dup� cum se stie, pentru a primi autorizatie - taxi trebuie f�cut� dovada c� taximetristul respectiv este racordat la un dispecerat - taxi. Dovada este un contract �ncheiat cu un operator - dispecer.
La Roman, un astfel de contract cost� 150-200 lei pe lun�, ceea ce este mult, pentru a asigura unui taximetrist comenzile transmise prin statia radio.
Unii operatori- dispeceri, pe post de „b�ieti destepti“, profit�nd de prevederile legii privind existenta contractului, elibereaz� dovezi de „racordare“ la dispecerat, contra sumei de 50 lei pe lun�, f�r� ca acest racord s� existe �n mod real, prostind astfel functionarii prim�riei, care transform� o cerint� real� �ntr-o formalitate.
Asa-zisa dispecerizare a unor taximetristi romascani, pentru suma de 50 lei / lun�, nu rezolv� o cerint� a legii care este �n favoarea publicului -utilizator, ci �n defavoarea acestora.
�n schimb m�sura, aplicat� formal, este �n favoarea exclusiv� a operatorilor - dispecerii respectivi, care �ncaseaz�, astfel, 600 de lei anual, pentru fiecare taximetrist, f�r� a avea nici o obligatie si f�r� nici o cheltuial�, introduc�nd efectiv banii �n buzunar.
Mai grav este faptul c� acesti taximetristi nu pot demonstra c� au pl�tit dovada dispeceriz�rii, deoarece nu se elibereaz� chitante, ceea ce aduce de la o post� a evaziune fiscal�.
�n aceste circumstante, finantele publice locale ar trebui s� se sesizeze si s� fac� ordine, dar si functionarii prim�riei trebuie s� nu mai accepte s� �nghit� pe nemestecate tot ce li se „serveste“ din partea acestor dispeceri „b�ieti destepti“.
„Obligatorie s� r�m�n� numai dispecerizarea taxiurilor apartin�nd de firme“
�n modificarea Legii 38/ 2003, m� g�ndesc ca, �n cazul �n care taximetristii independenti vor fi mentinuti �n limita a 30% ca pondere, dispecerizarea radio s� devin� optional�. Obligatorie s� r�m�n� numai dispecerizarea taxiurilor apartin�nd de firme. Totodat�, dispeceratelor existente, care au taxiuri �n piat�, s� li se interzic� de a asigura dispecerizarea altor taxiuri, pentru a elimina orice posibilitate de tratament discriminatoriu, care se manifest� de altfel la nivelul majorit�tii localit�tilor din tar�, unde se practic� taximetria.
O alt� problem� este situatia reprezent�rii intereselor legitime ale taximetristilor. Este firesc ca acestia s� se asocieze �n diverse forme, pentru a-si putea sustine interesele �n raport cu autorit�tile locale. Este real� o astfel de cerint�, dar unele forme de asociere s�nt create doar ca solutii de a �ncasa necuvenit niste bani de la taximetristi pentru eliberarea „recomand�rilor“ anuale. Pentru majoritatea unor astfel de „asociatii“, eliberarea „recomand�rilor“ nu reprezint� nici o responsabilitate, ci doar o surs� de venituri ilicite. Spun ilicite deoarece si la Piatra Neamt, si la Roman se elibereaz� taximetristilor astfel de „recomand�ri“, f�r� existenta unor chitante de plat�, ceea ce aduce tot a evaziune fiscal�, banii adun�ndu-se �n buzunare.
Directia Finantelor Publice ar trebui s� se sesizeze c� at�t num�rul „contractelor de dispecerizare“, c�t si al „recomand�rilor“ aflate �n dosarele de autorizare de la prim�rii trebuie s� aib� �n echivalent num�rul de chitante pentru taxele pl�tite la dispecerate sau la asociatiile de taximetristi existente.
Voi sustine, cu ocazia modific�rii Legii 38/ 2003, desfiintarea impunerii prezent�rii unei „recomand�ri“, �n cazul autoriz�rii sau eliber�rii unei autorizatii -taxi.
S�nt convins c�, astfel, majoritatea asa-ziselor asociatii de taximetristi, �nfiintate numai pentru �ncasarea taxelor pentru „recomand�ri“, alte activit�ti nedesf�sur�nd, se vor dizolva de la sine, r�m�n�nd �n functiune doar acele asociatii serioase, dispuse s� reprezinte interesele taximetristilor �n orice situatii, f�r� a-i buzun�ri nejustificat.
|