 Fost secretar de stat, dobor�t de „sida cailor“
• nemteanul Ioan Agafitei este acuzat c� a santajat firmele exportatoare de cai, pentru a transporta la abatoare animalele bolnave de anemie infectioas� ecvin�, numit� si „sida cailor“ • pe de alt� parte, Ministerul Agriculturii a sistat plata desp�gubirilor c�tre proprietarii ai c�ror cai au fost preluati de firmele intermediare, �n aceast� situatie fiind peste 5.500 de oameni • Ioan Agafitei neag� acuzele care i se aduc • Nemteanul Ioan Agafitei, fostul sef al Autorit�tii Nationale Sanitar-Veterinare (ANSV), demis de c�tre ex-ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, �n timpul crizei gripei aviare de anul trecut, se afl� �n mijlocul unui scandal de proportii nationale.
Fostului secretar de stat �n Ministerul Agriculturii i se aduc grave acuze privind modul �n care a dirijat campania de eradicare a focarelor de „anemie infectioas� ecvin�“, boal� care mai este numit� si „sida cailor“. �ntre acestea se num�r� faptul c� ar fi f�cut presiuni, abuz�nd de functia detinut�, prin care a reusit s� interpun�, �ntre t�rani si abatoarele autorizate, firme intermediare care ar fi obtinut profituri substantiale �n urma exportului c�rnii cailor afectati de aceast� boal�. �n fapt, nu m�na de ajutor dat� afaceristilor - majoritatea italieni - este aspectul pentru care Ioan Agafitei este ar�tat ca principal vinovat, c�t mai ales amploarea fenomenului social care a luat nastere de aici. T�ranii care au r�mas f�r� animale �n b�t�tur� ar fi trebuit desp�gubiti de c�tre Ministerul Agriculturii, �ns� reglement�rile legale stipuleaz� c� sprijinul financiar nu se acord� �n cazul �n care acestea au fost �ncredintate intermediarilor. �n consecint�, p�gubitii asteapt� �n zadar, de c�teva luni, s� �si primeasc� banii pe animalele depistate „pozitive“ �n urma analizelor f�cute de c�tre medicii veterinari.
Mention�m c� „anemia infectioas� ecvin�“ (AIE) nu este transmisibil� la om, iar carnea provenit� de la animalele afectate de aceasta este bun� pentru consum.
Potrivit datelor furnizate de c�tre Corpul de Control al ministrului agriculturii, atinse de aceast� afacere de proportii au fost nou� judete - Maramures, Satu-Mare, Arad, Bihor, Sibiu, Caras-Severin, Teleorman, Covasna si Harghita. Au fost sacrificati peste 6.300 de cai, iar �n 5.500 de cazuri au fost folosite firme intermediare pentru ridicarea cabalinelor.
Acuze de santaj, dar si profituri uriase
Reprezentantii exportatorilor de cai �n viu �l acuz� pe Ioan Agafitei c� i-ar fi santajat s� se transforme �n transportatori de cabaline bolnave - av�nd de eliminat, �n total, circa 15.000 - de la proprietari la abatoarele autorizate, amenint�ndu-i c�, �n caz contrar, le va interzice s� mai fac� export. Acesta ar fi folosit ca pretext - dar f�r� a prezenta documente �n acest sens - faptul c� autorit�tile maghiare ar fi reclamat c� au fost descoperiti, �n tranzit, cai exportati din Rom�nia, bolnavi de AIE.
Patronii firmelor de profil sustin c� nu au avut alt� variant� dec�t s� accepte propunerea f�cut� de c�tre Ioan Agafitei si c� ar fi primit si o list� a abatoarelor acreditate care functioneaz� �n tar�.
Pe de alt� parte, �ns�, datele detinute de c�tre Ministerul Agriculturii arat� c� aproape toate firmele care s-au ocupat de exportul intermedierea si exportul de carne, ori de cai vii au patroni italieni, germani, francezi sau belgieni. Principala destinatie este Italia.
C�t de profitabil este exportul de carne de cal �n t�rile europene? O asemenea afacere este foarte b�noas�, lu�nd �n calcul pretul cu care se vinde acest sortiment de carne pe piata extern�: �n Italia, un kilogram de antricot de cal se vinde cu 25 de euro. Cei care cump�r� din Rom�nia pl�tesc 3-4 euro/ kg de carne, ori 2 euro pe carcas�.
La Neamt, liniste si... ceat�
Desp�gubirile pentru animalele bolnave au fost sistate de c�tre Ministerul Agriculturii, ca urmare a faptului c� legislatia prevede c� beneficiarul pl�tii trebuie s� fie proprietarul animalului. Dar, cei care, �n final, s-au v�zut p�c�liti au ajuns doar titulari de dosare prin care au fost solicitate desp�gubiri, proprietarii de drept ai animalelor devenind firmele intermediare. Or, legea interzice acordarea desp�gubirilor c�tre intermediari.
Reprezentantii Directiei Sanitar-Veterinare Neamt sustin c�, �n judet, nu s�nt probleme. De boala numit� si „sida cailor“ s�nt atinse, �n medie, �n fiecare an, c�te 45-50 de cabaline. �n 2006, 50 au contractat aceast� afectiune, cele mai multe cazuri �nregistr�ndu-se, �n mod obisnuit, �n zona Roman. „Prim�vara, medicii veterinari fac analize de s�nge la caii din gospod�rii. Pentru animalele bolnave, proprietarilor li se �ntocmesc dosare de desp�gubire. Avem o masin� avizat� sanitar-veterinar pentru transportul acestora, ca si un om de �ncredere care se ocup� de str�ngerea lor. Noi ducem caii bolnavi la abatorul de la Sf�ntu Gheorghe, care este cel mai aproape. Dosarele au fost depuse la Directia Agricol� Neamt si nu au fost �nregistrate probleme“, a declarat Constantin Lipan, purt�torul de cuv�nt al DSV Neamt.
De cealalt� parte, directorul Directiei Agricole Neamt, Liviu Bumbu, a subliniat c�, anul trecut, la institutia pe care o conduce au fost depuse dosare pentru desp�gubirea a 14 proprietari care au r�mas f�r� 15 cabaline bolnave. „6 persoane au primit desp�gubiri pentru 6 cai g�siti cu anemie infectioas�, �n valoare total� de 177,2 milioane de lei. Au r�mas de desp�gubit 8 oameni care au r�mas f�r� 9 cai - unul a trebuit s� renunte la dou� animale. �n urma evalu�rilor f�cute, ei ar trebui s� primeasc� o sum� total� de 134 milioane de lei. Dar, prin actele normative ap�rute �n septembrie, au fost cerute noi acte la dosare, �ntre care dovada c� animalele au ajuns la abator, raportul de sacrificare - emis de unitatea de abatorizare, ancheta epidemiologic� - eliberat� de DSV, ca si notificarea c�tre ANSV, privind existenta focarului de boal�. Aceste documente nu au fost cerute �nainte. De aceea, am retrimis aceste dosare la DSV si se afl�, �nc�, �n lucru“, a subliniat directorul Bumbu.
Ioan Agafitei se ap�r�
Fostul sef al ANSV, Ioan Agafitei, sustine c� este pe nedrept acuzat c� ar fi implicat cu bun� stiint� „samsarii“ italieni �n preluarea animalelor bolnave de la t�rani. El a afirmat c� eliminarea cailor afectati de anemie infectioas� a fost o cerint� expres� a Comisiei Europene, c� a primit indicatii �n acest sens, cu date precise de aplicare, printr-o infogram� transmis� de forul european. „�n urma sesiz�rilor transmise de autorit�tile ungare, privind depistarea cailor bolnavi �n Vama N�dlac, mi s-a spus foarte clar c�, dac� nu lu�m m�suri urgente, exportul cabalinelor din Rom�nia va fi interzis. De asemenea, mi s-a cerut s� am �nt�lniri cu omologii din Italia si Ungaria pe aceast� tem�. Ceea ce am si f�cut, dar numai strict la acest nivel“, a subliniat Ioan Agafitei. Acesta a ad�ugat c� s-a �nt�lnit, �ntr-adev�r, cu patronii firmelor care fac exporturi de cai, dar c� nu a formulat amenint�ri, ci le-a explicat situatia impus� de forurile europene si i-a rugat s� �l sprijine, �ntruc�t termenul de �ndeplinire a sarcinii impuse era foarte scurt: „Eram singur �n fata a 20 de oameni de afaceri cu bani. Cum �mi puteam permite s� �i amenint? M-am g�ndit, �n primul r�nd, la oamenii care nu aveau cu ce transporta animalele bolnave, neav�nd abatoare pe raza judetelor de domiciliu. Noi nu dispuneam de mijloace, iar firmele ar fi putut s� ne ajute. Mai mult, abatoarele existente nu sacrificau mai mult de 4 cai pe zi. Nu ne puteam permite s� astept�m at�t de mult timp, c�nd termenul limit� de rezolvare a problemei era 1 martie. Ar fi fost alternativa arderii cailor, dar ar fi �nsemnat, din partea noastr�, cheltuieli de trei ori mai mari. Asa, acestea ar fi fost reduse la jum�tate. Deodat�, �ns�, de la Ministerul Agriculturii nu s-a mai dorit alocarea desp�gubirilor“.
Fostul sef al ANSV consider�, de asemenea, c� acest scandal pornit la nivel national reprezint�, de fapt, un atac al economicului asupra autorit�tilor prin care se urm�reste instaurarea dezordinii �n acest domeniu, �n Rom�nia.
|
Autentificare
