Comert cu „potcoave de cai morti“, pe l�ng� lege si piat�
Un grup de „�ntreprinz�tori privati“ iau, �n zilele de t�rg, martea si duminica, drumul pietelor si bazarului, �n �ncercarea de a-si rotunji veniturile v�nz�nd tot felul de nimicuri, amatorilor de chilipiruri. Pe trotuare, pe str�zile de acces spre piete, pot fi v�zute �ntinse „boccelute“ cu tot felul de „fier�tanii“ sau „chinez�rii“ care, aparent, n-ar trebui nim�nui. Strada Aprodu Arbore nu face exceptie de la aceast� regul�, caldar�mul fiind folosit de „v�nz�tori“ de orice soi, pentru a-si desf�sura afacerile. Apropierea de Piata Central� asigur� acestora vadul necesar pentru asigurarea unei „cifre de v�nz�ri“ multumitoare. Piata ad-hoc ce r�sare �n apropierea sediului Comunit�tii evreiesti din Roman �n fiecare „zi de t�rg“ este o realitate si trebuie luat� ca atare. Nu este ca pe Wall Street, nu-i vezi pe b�ietii cu gulere albe sau oamenii de afaceri care „se dueleaz�“ prin intermediul computerelor, ci pe cei mai defavorizati dintre semenii nostri. Si cump�r�torii si v�nz�torii s�nt la la fel, oameni pentru care acest talcioc spontan �nseamn� un mod de supravietuire. Este un fenomen generat sau degenerat din economia de piat�, chiar dac� nu este o activitate comercial� legal�. Totul se desf�soar� sub ochii politistilor comunitari care trec cu masina, dau un semnal din siren�, dar numai unul dintre comercianti, mai slab de �nger, str�nge taraba si pleac� la auzul avertiz�rii. Majoritatea afaceristilor s�nt „c�liti“ si privesc imperturbabili la politisti, mult mai �ncrez�tori �n puterea economiei de piat�, chiar dac� pentru asta trebuie „s� activeze �n ilegalitate“. Oferta este destul de bogat� pentru posesorii de masini, dar si pentru cei cu atelaje ce au „parcarea“ �n apropiere: potcoave, caiele si alte „bun�t�ti“, al�turi de v�traie, usc�toare de p�r, haine, orice, cu conditia s� nu fie nou. Dac� ceri o rotit�, de exemplu, esti �ntrebat „de care?“. Lumea r�scoleste, c�nt�reste, evalueaz� fiecare cui ruginit si negociaz� la s�nge. Cump�r�torul trece apoi la urm�toarea „tarab�“, se �ntoarce, poate mai obtine vreun „discount“, poti fi martor la toate fazele unei negocieri de tip balcanic, ca �n bazarurile orientale unde s� nu te t�rguiesti este considerat un afront. Cei care v�nd str�ng c�teva zeci de mii de lei pe zi, cei care cump�r� economisesc si ei c�teva zeci, asa c�, �n Roman, acest comert cu „rufe“ nu se va opri prea cur�nd.
|