Justitia se adapteaz� din mers cerintelor europene
n la nivel national, �n acest domeniu mai s�nt de f�cut multe schimb�ri • pe plan local, abia de cur�nd a fost �nceput� repartizarea aleatorie a dosarelor la instante • multi magistrati s�nt �n functie cu delegatie, de peste trei luni •
Integrarea �n Uniunea European� trebuie, �n mod inevitabil, s� schimbe anumite lucruri si �n Justitie. Acest domeniu se afl� �n atentia expertilor europeni, care urm�resc cu interes aplicarea normelor si directivelor din Vest. Desi la nivel declarativ lucrurile s�nt zugr�vite �n culori optimiste, faptic este unul dintre domeniile �n care reforma este �nc� departe de finalizare. „�n Justitie nu s�nt asteptate modific�ri esentiale odat� cu integrarea. Legislatia european� a fost, deja, adaptat� �n multe dintre domenii, la unele este �n curs, dar �n principiu nu va fi o schimbare, o modificare radical� de la data integr�rii, 1 ianuarie 2007“, a declarat purt�torul de cuv�nt al Consiliului Superior al Magistraturii, judec�torul Cecilia Morariu. Totusi, �ntre hot�r�rile emise de diferite instante exist�, uneori, mari discordante. Pentru c� �n Rom�nia nu exist� o practic� judiciar� unitar�, Consiliul Superior al Magistraturii a propus un proiect de lege pentru eliminarea arbitrariului din Justitie. Dac� o solutie de la apel este contradictorie cu cea de la fond, cauza va ajunge la �nalta Curte de Casatie si Justitie, iar solutia acesteia va deveni obligatorie pentru toate instantele. Se intentioneaz� a se ajunge, �n circa un an, la ceea ce �n statele europene se numeste precedent judiciar.
Una dintre cerintele exprese ale UE este �nfiintarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI). Aceasta ar urma s� verifice averile, incompatibilit�tile si conflictele de interese �n cazul demnitarilor. ANI trebuia s� fie investit� cu dreptul de a lua decizii �n ceea ce priveste sanctionarea parlamentarilor aflati �n culp�. Proiectul ANI a fost discutat si r�sdiscutat �n Parlament, dar pentru c� le atinge �n mod v�dit interesele, parlamentarii l-au tot modificat p�n� ce l-au golit de continut. �n cazul �n care ANI nu ar functiona �n conformitate cu standardele europene, ar putea fi activat� clauza de salvgardare.
Sistem electronic de repartizare aleatorie a dosarelor
La nivel local, prima dintre probleme este un sediu pentru cea mai mare instant� din judet, deoarece cl�direa �n care functioneaz� Tribunalul Neamt este revendicat�. Desi pare greu de crezut, adresa oficial� trimis� de Tribunalul Neamt, �n urm� cu c�tiva ani, nu a primit r�spuns nici p�n� acum de la ministerul de resort. �ns�, pe plan local a fost demarat procesul de „schimbare la fat�“ a sediului, iar �n acest moment cinci s�li de sedinte au mobilier nou si modern. De mentionat este faptul c� dot�rile aveau o vechime considerabil�, de peste 20-25 de ani.
De putin timp, s-a pus pe picioare sistemul electronic de repartizare aleatorie a dosarelor, �n instante. Metoda modern� este menit� a elimina suspiciunile legate de solutionarea acestora. De departe, cea mai dificil� problem� o reprezint� criza de personal cu care se confrunt� �ntregul sistem judiciar, at�t instantele, c�t si Parchetele. „Nu ne putem raporta strict la data de 1 ianuarie 2007, deoarece programul de reform� �n Justitie a �nceput de mult timp. Sistemul informatic a fost pus la punct, jurisprudenta CEDO e obligatorie pentru asigurarea unei practici unitare, dar cea mai mare problem� r�m�ne situatia resurselor umane. La volumul de activitate pe care �l avem, ne-ar trebui cam de trei ori mai mult personal, dec�t �n clipa de fat�. Si la nivelul functiilor de conducere ne confrunt�m cu aceast� problem�, dar aici este o criz� de oferte. Nimeni nu vrea s� participe la concursurile organizate, cel mai probabil deoarece este o munc� epuizant�. Cam asta ar fi deocamdat�, mai s�nt multe de f�cut, dar, asa cum am precizat, programul de reform� nu este �ncheiat“, a declarat judec�torul Iulian Mitrofan, purt�tor de cuv�nt al Tribunalului Judetean Neamt.
O acut� criz� de magistrati
Pe parcursul anului trecut, Consiliul Superior al Magistraturii a organizat nu mai putin de trei concursuri pentru ocuparea functiilor de conducere vacante, dar aproape f�r� nici un rezultat. La prima testare, au fost candidati pentru toate instantele unde functiile erau acoperite cu delegatie, dar modul de organizare si de elaborarea a subiectelor a st�rnit mari controverse si reactii la nivelul �ntregii t�ri. Numai sefia Judec�toriei Piatra Neamt a fost, atunci, ocupat�. Pentru deficientele de la primul concurs, nu au mai fost doritori la test�rile ulterioare, astfel �nc�t, si �n acest moment, s�nt instante care au conduceri cu delegatie, iar multe dintre acestea au dep�sit perioada normal�, de trei luni. Aceste aspecte au provocat reactii din partea ministrului Monica Macovei, care i-a acuzat pe reprezentantii CSM c� nu se implic� �n c�utarea de solutii si a amenintat c� nu mai semneaz� deconturile pentru salariile acelora care stau de mai mult de trei luni �n functii cu delegatie. Cu aceleasi probleme se confrunt� si Parchetele, cea mai acut� fiind tot lipsa de personal. Cea mai grav� situatie este la Roman, unde s�nt doar patru procurori �ntr-o schem� de 9, la Piatra Neamt s�nt 8 magistrati si mai este nevoie de 4, la Bicaz ar mai fi necesar unul, iar la Parchetul de pe l�ng� Tribunal s�nt trei posturi libere. Alte trei functii de conducere, vacante, s�nt acoperite cu delegatie. �n aceste conditii, volumul de activitate creste de la an la an, presiunea fiind tot mai ap�s�toare pentru prea putinii magistrati aflati �n activitate. „Integrarea �n Uniunea European� �nseamn� cresterea responsabilit�tii fiec�ruia dintre noi, realizarea actului de justitie, precum si cunoasterea si aplicarea legislatiei europene �n situatiile concrete“, a declarat Virgil Cornea, prim-procuror adjunct al Parchetului Judetean Neamt. �n ce priveste indemnizarea, ministrul Monica Macovei a f�cut o declaratie public�, potrivit c�reia salariile magistratilor nu vor creste odat� cu intrarea �n Uniunea European�. Cei din sistem s�nt de p�rere c�, la acest capitol, Rom�nia a r�mas ultima din Europa, mai bine pl�titi fiind chiar si magistratii albanezi.
|