BUCHEA C�RTII SE �NVAT� �N SPANIA

• copiii vor ďż˝nvďż˝ta limba romďż˝nďż˝, istoria romďż˝nilor si geografia Romďż˝niei, materii care vor fi, ulterior, echivalate ďż˝n Romďż˝nia • scolile vor fi finantate din bugetul MEdC, iar programa de la cele trei materii va fi astfel conceputďż˝, ďż˝ncďż˝t numďż˝rul de ore sďż˝ acopere necesarul psiho-pedagogic al elevilor • ISJ Neamt se asteaptďż˝ la un val de cereri de plecare a dascďż˝lilor, pentru a-si desfďż˝sura activitatea la catedrďż˝ ďż˝n alte state europene • ďż˝n Danemarca, un profesor cďż˝stigďż˝ 21,18 euro pe orďż˝, iar ďż˝n Romďż˝nia cadrele didactice sďż˝nt plďż˝tite cu 0,98 euro pe ora de muncďż˝ • circa o sutďż˝ de dascďż˝li nemteni au renuntat ďż˝n ultimele luni la catedrďż˝ pentru munca peste hotare •

Numďż˝rul foarte mare de copii romďż˝ni plecati ďż˝mpreunďż˝ cu pďż˝rintii ďż˝n tďż˝rile membre ale UE i-a determinat pe reprezentantii Ministerului Educatiei si Cercetďż˝rii (MEdC) sďż˝ se gďż˝ndeascďż˝ la posibilitatea ca acestia sďż˝ ďż˝si continue studiile ďż˝n limba maternďż˝. Primii elevi care vor beneficia de demersul dregďż˝torilor educatiei din Romďż˝nia sďż˝nt cei care ďż˝si duc traiul ďż˝n Spania. Desi la Inspectoratul Scolar Judetean Neamt nu se cunoaste numďż˝rul de elevi plecati cu pďż˝rintii peste hotare, Maria Rusu, inspector scolar general adjunct a declarat cďż˝ numďż˝rul acestora este foarte mare. ďż˝n rďż˝ndul celor plecati predominďż˝ copiii din ciclul primar si cei de clasele V-VI. „Doar ďż˝n scoli se cunoaste numďż˝rul elevilor plecati cu pďż˝rintii ďż˝n alte tďż˝ri. Noi doar acordďż˝m consiliere directorilor la realizarea documentatiei pentru transfer. La ďż˝ntoarcere ďż˝n tarďż˝, copiii care studiazďż˝ ďż˝ntr-o limbďż˝ strďż˝inďż˝ trebuie sďż˝-si echivaleze studiile la materiile parcurse, ďż˝n baza unei metodologii emise de MEdC“, a declarat profesor Maria Rusu.
Dup� ce, la �nceputul anului 2004, oficialii de atunci ai Ministerului Afacerilor Externe au deschis o scoal� de duminic� �n Cipru, acum, Mihail H�rd�u, ministrul educatiei si cercet�rii, vrea s� fac� acelasi lucru �n Spania. Asta �nseamn� c� elevii care vor �nv�ta acolo �n rom�neste vor sc�pa de grija echival�rii.

Scoli �n Spania, pentru copiii rom�nilor

La sf�rsitul s�pt�m�nii trecute, reprezentanti ai MEdC au participat la o �nt�lnire cu oficiali spanioli, legat� de �nfiintarea scolilor de duminic� pentru copiii rom�nilor din Spania. �n aceste scoli, elevii vor �nv�ta limba rom�n�, istoria rom�nilor si geografia Rom�niei, materii care vor fi, ulterior, echivalate �n Rom�nia. Astfel, cei care se vor �ntoarce �n tar� nu vor mai fi nevoiti s� dea diferente, ca p�n� acum, aceste trei materii urm�nd a fi predate �n limba rom�n� si echivalate. Elevii care vor studia �n scolile de duminic� vor primi certificate, iar materiile vor fi predate de c�tre profesori din Rom�nia, care vor ocupa posturile prin concurs. Proiectul a fost demarat, �n principal, la cererea p�rintilor, care �n repetate r�nduri s-au pl�ns oficialilor din Ministerul Educatiei c�, reveniti �n tar�, copiii lor nu �si pot sustine examenele pentru c� au foarte multe diferente de dat la materiile pe care nu le-au putut studia �n Spania, precum limba si literatura rom�n�, istoria si geografia Rom�niei. Scolile vor fi finantate din bugetul MEdC, iar programa de la cele trei materii va fi astfel conceput�, �nc�t num�rul de ore s� acopere necesarul psiho-pedagogic al elevilor, pentru a se putea reintegra �n �nv�t�m�ntul rom�nesc. Pe de alt� parte, se doreste ca �n viitor s� se stabileasc� o baza juridic� pentru acest gen de colaborare, pentru a se angaja profesori de limba rom�n� care s� predea cursuri optionale la aceast� materie, dup� orele de program normale, �n scolile publice din Spania.
Exist� planuri ale MEdC si pentru deschiderea �n Spania a unui liceu bilingv rom�no-spaniol, �n conditiile �n care exist� interes printre spanioli de a-si �nscrie copiii la o scoal� cu program� rom�neasc�. MEdC intentioneaz� s� poarte tratative si cu alte t�ri �n care comunit�tile rom�nesti s�nt numeroase, un exemplu fiind Italia.

Spaniolii le dau de opt ori mai multi bani profesorilor

Pl�titi cu mult mai bine dec�t �n Rom�nia, profesorii nemteni ar putea migra �n mas� pentru a preda �n t�rile membre ale Uniunii Europene. �n Spania, de exemplu, tar� unde exist� foarte multi rom�ni, salariul unui profesor este de opt ori mai mare dec�t �n Rom�nia.
Cum, de cďż˝tiva ani, multi profesori si-au fďż˝cut bagajele si au plecat ďż˝n tďż˝ri alte Uniunii Europene pentru a face orice altceva decďż˝t sďż˝ predea, reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean Neamt sustin cďż˝ se asteptďż˝ la un val mare de plecďż˝ri odatďż˝ cu integrarea, dar cďż˝ dascďż˝lii vor alege sďż˝ profesese ceea ce au ďż˝nvďż˝tat sďż˝ facďż˝, adicďż˝ sďż˝ rďż˝mďż˝nďż˝ la catedrďż˝. Conducerea ISJ sustine cďż˝ exprimarea dorintei de plecare a dascďż˝lilor nu este decďż˝t o problemďż˝ de timp si de clarificďż˝ri ďż˝n privinta salarizďż˝rii. De la ďż˝nceputul anului scolar ďż˝n curs, aproape o sutďż˝ de cadre didactice nemtene au plecat din sistemul educational. Dintre acestea, unele au plecat ďż˝n concediu fďż˝rďż˝ platďż˝, pe un an, la care au dreptul o datďż˝ la zece ani, ori au renuntat la ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt. „Cererile de plecare de la catedrďż˝ depind de situatia fiecďż˝rui solicitant. Titularii solicitďż˝ renuntarea la titulaturďż˝ - si ďż˝n cazul lor noi avem un control total. ďż˝n situatia suplinitorilor, controlul nostru este mai putin concret, pentru cďż˝ ďż˝i avem ďż˝n evidentďż˝ numai un an, dupďż˝ care pot sďż˝ nu se mai prezinte la concurs, sďż˝ se mute ďż˝n alt judet... si atunci nu mai avem treabďż˝ cu ei. Cert este cďż˝ sďż˝nt destui colegi de-ai nostri care au ales sďż˝ lucreze ďż˝n altďż˝ tarďż˝, fie ďż˝n alt domeniu, fie la catedrďż˝, dar este posibil ca de acum numďż˝rul cererilor de plecare sďż˝ creascďż˝, pentru cďż˝ sansele de a profesa ca profesor mai bien plďż˝tit ďż˝n altďż˝ tarďż˝ se vor lďż˝rgi“, a declarat inspector scolar general adjunct al ISJ Neamt, profesor Maria Rusu.

Topul salariilor dasc�lilor europeni

�n Spania, profesorii nemteni ar putea preda at�t rom�nilor, c�t si cet�tenilor spanioli. Un profesor din Spania c�stig�, �n medie, 8,28 euro pentru o or� de munc�. Aceasta �n comparatie cu Rom�nia, unde un cadru didactic primeste aproximativ 0,98 euro pe or�. La un salariu de aproape opt ori mai mare, liberalizarea pietei muncii reprezint� un mare c�stig. Nu r�m�ne dec�t ca toate t�rile Uniunii Europene s� �si retrag� restrictiile aplicate la acest capitol. �n rest, regula de baz� va fi cea a competentei. La capitolul salarii medii c�stigate �n Educatie, Rom�nia este pe penultimul loc, cu 0,98 euro pe or�, iar pe loc fruntas �n top este Danemarca, tar� �n care se c�stig�, �n medie, 21,18 euro pentru o or� de munc� la catedr�. Nici posturile din Franta nu s�nt de l�sat, av�nd �n vedere c� se c�stig�, �n medie, 14,42 euro pe or�, adic� un salariu lunar de peste 2000 de euro. �n Rom�nia, un debutant la catedr� primeste 500 de lei ROn, adic� sub 150 de euro pe lun�.