Culturile agricole, �n pericol din cauza secetei
• iarna secetoas� pune sub semnul �ntreb�rii productiile de gr�u si rapit� • culturile de toamn� au r�s�rit neuniform si nu au avut conditii prielnice de dezvoltare • ciresii au dat s� �nmugureasc� • „dac� de acum ar �ncepe iarna adev�rat�, putem spune c� nu vor fi probleme prea mari“, spune Liviu Bumbu, directorul DADR Neamt • Agricultorii din judetul Neamt risc� s�-si vad� culturile de gr�u si rapit� calamitate din cauza iernii secetoase. Temperaturile mult prea ridicate pentru acest sezon, dar si lipsa precipitatiilor fac ca �ntregul circuit al plantelor s� fie dat peste cap, pun�nd �n pericol recoltele din acest an. Specialistii din agricultur� spun c� mai toate culturile de toamn� dau semne c� ar fi compromise, cel mai evident fiind faptul c� plantele au r�s�rit neuniform pe suprafete �ntinse. Este posibil ca s�m�nta de gr�u s� fie putrezit� �n sol, dup� ce a avut putin� umezeal�, dar nu suficient� umiditate pentru �ncoltire. Sansele de compromitere a recoltei s�nt mai mari �n cazul �n care �ns�m�nt�rile s-au f�cut la timp, exact �n perioada optim�. „La culturile de gr�u si orz nu s�nt alte probleme dec�t seceta. Ca urmare a lipsei de ploi sau ninsori, culturile de toamn� au r�s�rit neuniform si nu s-au dezvoltat asa cum trebuie. Au fost afectate p�n� si frunzele plantelor. Sper�m ca frigul din ultimele zile s� aduc� si precipitatii si s� rezolve situatia. Dac� de acum �ncepe iarna adev�rat�, putem spune c� nu vor fi probleme prea mari“, a declarat Liviu Bumbu, directorul Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� Neamt.
�n judetul Neamt s�nt 21.650 de hectare cultivate cu cereale boabe, din care 19.882 de hectare s�nt cu gr�u. Dac� recolta va fi compromis�, vor ap�rea reactii �n lant, prima fiind cresterea automat� a pretului la gr�u. De aici p�n� la majorarea pretului la f�in� si, implicit, al p�inii nu mai este dec�t un pas mic.
Rapita, compromis�
Gr�ul si orzul nu s�nt singurele culturi care au probleme din cauza iernii prea bl�nde. �n pericol este si cultura de rapit�. Aceast� plant� oleaginoas� se situeaz� pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, la care se adaug� si valoarea furajer� a rapitei, precum si faptul c� este o excelent� plant� melifer� (asigur� cam 50 de kilograme de miere pe hectar). Productia se afl�, �ns�, �n pericol, deoarece pe cele 4.007 hectare sem�nate la timp �n Neamt, rapita s-a l�sat „am�git�“ de vreme si a dat semne de crestere. „Problema mare ar fi pentru rapit� care, din cauza temperaturilor nu foarte sc�zute, a avut o tendint� evident� de a se dezvolta“, a explicat Liviu Bumbu. Seceta a afectat si cele 976 de hectare cultivate cu orz. „Cel mai mare pericol ar fi, �ns�, ca plantele s� intre �n iarn� nec�lite. �n mod normal, trebuie s� vin� un frig aprig, dup� care s� se �nc�lzeasc� putin, astfel �nc�t plantele s� se adapteze la temperaturi sc�zute. Dac� nu se �nt�mpl� asa, iar frigul va veni deodat�, ori deloc, vom avea probleme mari. �n ultimele zile, a dat un pic frigul si sper�m s� avem parte si de precipitatiile necesare“, a mai spus directorul DADR Neamt.
„Un copac cu flori“ �n plin decembrie
Dac� sectorul de culturi de cereale boabe sau cel de oleaginoase mai au sc�pare prin precipitatii, temperaturile mult prea ridicate pentru o iarn� obisnuit� au fost pe punctul de a provoca o surpriz� pomicultorilor. Directorul Directiei Agricole, Liviu Bumbu, spune c� s-au �nregistrat „semnale nepl�cute“, mugurii de cires si visin d�nd semne c� vor s� plesneasc�. Pornirea brusc� si prematur� a mugurilor a fost stopat� de cele c�teva zile geroase, �ns� pomicultorii tot nu pot r�sufla usurati. „Dac� vor c�dea precipitatii �n scurt timp, s-ar putea s� se mai schimbe situatia. Abia atunci am putea afla dac� si �n ce proportie au fost compromise culturile. Din experienta anilor trecuti, deocamdat� nu putem vorbi de pierderi evidente. Vor fi, �ns�, pierderi de productie. Spre exemplu, dac� se respecta tehnologia si nu ap�reau probleme, am fi ajuns la sapte mii kg de boabe de gr�u la hectar. Acum, este posibil s� avem cinci mii sau sase mii kg de boabe de gr�u. �n situatia de fat�, productia este afectat�, iar potentialul poate sc�dea“, a mai spus Liviu Bumbu. Toate acestea, concluzioneaz� directorul DADR, dovedesc �nc� o dat� necesitatea �ncheierii asigur�rilor pentru culturile agricole. �ns�, si aici situatiile difer�. Multi dintre agricultorii care �si fac griji pentru culturi risc� s� nu primeasc� nici un leu ca desp�gubire, �n caz c� recoltele le vor fi compromise. Asta nu pentru c� nu si-ar fi asigurat recoltele, desi s�nt si astfel de situatii, ci pentru c� exist� mai multe tipuri de asigur�ri practicate de firme. Unele, spre exemplu, desp�gubesc doar valoarea cheltuielilor pentru preg�tirea recoltei, ori pe cele pentru recolt�ri, iar nu recolta estimat�.
|