Presedintele, capra americanilor si varza ortodocsilor
Biserica Ortodox� Rom�n� (BOR) priveste noua Lege a cultelor ca pe propria victorie si o ap�r� de criticile si acuzatiile venite din partea organizatiilor neguvernamentale din tar�, dar mai ales de cele formulate de institutii occidentale influente. Legea cultelor a fost adoptat� pe neasteptate de Parlament la mijlocul lunii decembrie, iar presedintele B�sescu s-a gr�bit s� o promulge �nainte de Anul nou, desi primise avertismente serioase chiar dinspre Washington. Reprezentanti ai Comisiei Statelor Unite pentru Securitate si Cooperare �n Europa, o institutie mai cunoscut� sub denumirea de Comisia Helsinki i-au trimis sefului statului o scrisoare �n care �si exprimau �ngrijorarea privind „gravele neajunsuri“ ale noii legi, �ndemn�ndu-l s� o retrimit� spre dezbatere Parlamentului.
Traian B�sescu fie nu a luat �n serios avertismentul congresmenilor americani, fie a fost prost sf�tuit de consilierii s�i de la Cotroceni, fie a vrut s� fac� un cadou �naltilor prelati pe care nu i-a prea luat �n serios c�nd se afla �n opozitie si de care ar putea avea nevoie �n b�t�liile sale viitoare.
Legea cultelor pune de-acum �n discutie orice carte, pies� de teatru, declaratie public� sau comentariu care are vreo leg�tur� cu Biserica. Articolul 13 al Legii interzice „orice forme, mijloace, acte sau actiuni de def�imare si �nvr�jbire religioas�“, fiind �n acelasi timp interzis� explicit „ofensa public� adus� simbolurilor religioase“. Libertatea religioas� este de fapt pus� sub semnul �ntreb�rii fiindc� orice opinie despre un cult sau altul ar putea fi taxat� drept ofens�. Astfel, punerea �n discutie a cazului de la Tanacu unde a fost omor�t� �n chinuri o c�lug�rit� sub obl�duirea BOR, a dosarelor de securitate ale �naltilor ierarhi, precum si a leg�turilor ciudate dintre acestia si Gigi Becali intr� sub incidenta legii.
Dincolo de aceste �nc�lc�ri ale dreptului la opinie, ceea ce ar putea s�-i deranjeze cel mai mult pe oficialii americani s�nt at�t prevederile referitoare la �nregistrarea noilor culte care au fost concepute intentionat pentru a descuraja aparitia altor comunit�ti religioase, c�t si a discrimin�rilor care se fac prin lege �ntre cultele traditionale si celelalte. Este vorba mai ales despre baptisti care s�nt, de pild�, majoritari �n Congresul Statelor Unite.
Odat� cu promulgarea Legii cultelor, e posibil ca presedintele B�sescu s�-si fi f�cut noi prieteni printre ierarhii BOR si printre ortodocsistii de ocazie, dar �n acelasi timp e posibil ca seful statului s�-si piard� prieteni mai de n�dejde, cum s�nt politicienii influenti de la Washington. Seful statului a avut curajul s� intre �n conflict cu Biserica Ortodox�, poz�nd �n liderul politic modernizator �ntr-o perioad� c�nd era h�rtuit de guvernarea N�stase, de aceea este cel putin neasteptat� c�derea sa �n capacana ortodoxismului nationalist, mai cu seam� c�nd acest lucru ar putea pune la �ndoial� bunele sale intentii pe axa Rom�nia-SUA. Traian B�sescu putea s� refuze promulgarea si s� retrimit legea �n Parlament, f�c�nd astfel un gest de curtoazie fat� de prietenii s�i de peste ocean. Legislativul oricum nu ar fi modificat-o, iar potrivit Constitutiei, presedintele era obligat s� o promulge dup� ce o primea din nou. �n acest fel, putea �mp�ca si capra americanilor si varza BOR.
|