Rom�nia, coruptia la nivel �nalt si restantele europene

Preocupati de lupt� pentru fotolii, de acapararea domeniilor b�noase din Guvern, de g�lceava m�runt� si de loviturile sub centur� aplicate aliatilor, politicienii Puterii ignor� intentionat interesele t�rii �n favoarea propriilor aranjamente, dispretuind importanta prezentului si l�s�nd la voia �nt�mpl�rii viitorul. �n loc s� g�ndeasc� proiecte modernizatoare care s�-i ajute pe rom�ni s� intre de-adev�ratelea �n spatiul prosper european, partidele guvernamentale se r�zboiesc pentru influent�, pentru ministerele de unde se pot face favoruri afaceristilor prieteni si pentru vizibilitate la televizor. De partea cealalt�, partidele din opozitie �ncearc� s� pun� �n umbr� succesul integr�rii europene, boicot�nd �n Parlament toate proiectele restante pe care UE le asteapt� �nc� din partea Rom�niei.
Comisarul european pentru extindere i-a trimis premierului T�riceanu chiar �nainte de Cr�ciun un cadou-avertisment: o scrisoare prin care explic� oficialilor de la Bucuresti c� Rom�nia risc� s� fie sanctionat� dac� legea privind controlul averilor demnitarilor nu va �ntruni standardele europene. Este vorba despre proiectul de �nfiintare a Agentiei Nationale de Integritate (ANI) pe care parlamentarii l-au demontat si transformat �ntr-o form� f�r� fond. Rolul acestei Agentii era de a verifica felul �n care parlamentarii, ministrii, �naltii functionari, primarii si alte persoane aflate �n fruntea unor institutii publice si-au str�ns averile; �n ce m�sur� bunurile mobile si imobile pe care le au �n posesie ei si familiile lor pot fi justificate pe baza veniturilor obtinute de acestia de c�nd se afl� �n functii publice.
Specialistii europeni socotesc c� printr-o astfel de lege privind controlul averilor demnitarilor se poate reduce si chiar preveni coruptia la nivel �nalt, astfel �nc�t functiile politice s� nu mai fie transformate de politicieni �n surse de �mbog�tire. Inversunarea cu care partidele se opun acestei legi demonstreaz� �ns� c� oamenii politici autohtoni s-au �mbog�tit pe seama traficului de influent�, a locurilor rezervate �n consiliile de administratie ale unor regii sau societ�ti de stat de unde primesc lunar lefuri uriase si uneori chiar pe seama unor legi f�cute special pentru anumite domenii �n care ei aveau interese imediate.
�n forma initial�, cea propus� de Ministerul Justitiei, Agentia National� de Integritate urma s� fie o institutie autonom�, cu buget propriu, care s� controleze averile, iar cu ajutorul unor inspectori independenti s� sesizeze conflictele de interese si incompatibilit�tile. �ns�, �n urma modific�rilor aduse de deputati, agentia nu va mai verifica averile, ci doar declaratiile de avere, cu alte cuvinte vor fi controlate doar formularele, nu si modul efectiv �n care s-au �mbog�tit politicienii. Aceast� situatie pare convenabil� nu doar pentru PSD, PRM, PC sau UDMR principalii detractori ai legii de �nfiintare a Agentiei, ci si pentru celelalte partide care declarativ sustin legea controlului averilor demnitarilor, fiindc� cei mai multi parlamentari si-au rotunjit conturile folosindu-se de influenta si relatiile lor politice. Cazul lui Adrian N�stase este doar cel mai cunoscut si este de notorietate felul �n care Camera Deputatilor i-a �mpiedicat prin vot pe procurori s� fac� perchizitie la casele acestuia.
Cu c�teva zile �nainte de intrarea efectiv� a Rom�niei �n Uniunea European�, comisarul Rehn ne aducea aminte c� o tar� trebuie s�-si tin� promisiunile pentru a fi respectat�. Guvernul a promis c� Agentia National� pentru Integritate va fi �nfiintat� �n cursul anului 2006, dar majoritatea parlamentar� s-a opus vehement. La momentul scadentei, Bruxelles-ul ne-a b�tut obrazul si ne-a ar�tat cartonasul galben.