REMEMBER: Revolutia la Roman
• momentele fierbinti din decembrie 1989 au fost rememorate de participantii romascani • profesorul Aurel Barnea a filmat clipele �n care o parte dintre locuitorii municipiului s-au revoltat �mpotriva comunismului • „�mi dau seama c� am fost un prost si nu a meritat sacrificiul, ca un grup de profitori s� fac� averi“, spune un revolutionar din Roman, �mpuscat la Televiziune • Amintirile celor 23 de revolutionari romascani s�nt �nc� vii, �n ciuda scurgerii a 17 ani de la evenimentele din decembrie 1989. Desi nu mai au un sediu propriu, acestia continu� s� se mai �nt�lneasc�, cu diverse prilejuri, dep�n�nd amintiti ale zilelor fierbinti de atunci, dar mai ales pl�ng�ndu-se de marginalizarea la care s�nt supusi. Vicepresedintele Asociatiei Revolutionarilor „22 Decembrie 1989“, Dorel N�stase, sef al Serviciului de Ap�rare Civil� din Prim�ria Roman, r�m�ne „cureaua de leg�tur�“ dintre revolutionari. „�n scriptele noastre au r�mas, �n prezent, 23 de membri, doi dintre revolutionari trec�nd �n lumea celor drepti, �n ultimii ani, unul �n urma unui atac de cord, iar cel�lalt din cauza complicatiilor f�cute �n urma unui diabet zaharat. Printre membrii asociatiei avem opt r�niti �n Revolutie, la Bucuresti, Cluj, Iasi si Focsani. Din p�cate, din cauza viciilor organizatorice, nu am reusit s� preschimb�m, conform modific�rilor la Legea 42, a revolutionarilor, nici un certificat. Se stie c� am f�cut contestatii si chiar o sesizare la Strassbourg, privitoare la modul de preschimbare a certificatelor“, a declarat Dorel N�stase. Acesta a declarat c�, la Roman, �n 22 decembrie 1989, �n jurul orelor 13, romascanii au iesit si ei �n strad�, dup� ce au urm�rit la televizor fuga lui Ceausescu. „Prim secretar pe atunci era Ioan Apetrei. O parte din salariatii prim�riei au fugit, o alt� parte au r�mas �n institutie, printre ei num�r�ndu-m� si eu. Au fost momente dificile, mai ales pentru a opri grupul de tineri care intraser� �n institutie si �ncepuser� s� distrug� o parte dintre bunuri. Atunci a ap�rut grupul de revolutionari, care s-a organizat �n holul sediului administratiei. Toti s�ntem de acord c�, la Roman, printr-o bun� organizare, s-au putut opri evenimentele s�ngeroase“, �si aminteste Dorel N�stase.
Revolutia romascan�, filmat�
Spusele acestuia au fost sustinute si de profesorul Aurel Barnea, care a p�strat imortalizate, pe pelicul�, momentele din decembrie 1989. Acesta si-a amintit c�, pe data de 22 decembrie, �n jurul orei 12.20, dup� ce a v�zut la televizor fuga dictatorului cu elicopterul de pe sediul Comitetului Central, a avut inspiratia s� scoat� dou� boxe pe balconul apartamentului s�u, de pe Bulevardul Nicolae Titulescu. „�n scurt timp, lumea a �nceput s� se adune �n strad�. Erau peste 150 de oameni. Am luat camera de luat vederi si, �mpreun� cu sotia si multimea adunat� �n strad�, ne-am �ndreptat spre Piata «Roman-Vod�». Pe drum, un cunoscut mi-a atras atentia c� este periculos s� filmez, pentru c� as putea fi �mpuscat. Am ajuns la prim�rie, unde grupul de revolutionari se organizase. Am v�zut printre ei pe doctorul Octavian C�rstea, pe colonelul Marcel Galic, de la MApN, pe asistentul Piu Costea, pe colonelul Preda, de la G�rzi Patriotice, unul dintre cei r�spusi recent de boal�, si pe profesorul Mihai Andone. Am �nceput din nou s� filmez si mi-a venit ideea de a m� urca pe platforma blocului de la «Femina», de unde aveam o vedere a tot ceea ce se �nt�mpla �n piat�, unde continua s� se adune multimea, �n grupuri compacte. Acestea veneau de acum de pe platformele industriale, de la ITR, IMR, Platforma Chimic�, de la Smirodava. Se rupeau lozincile de pe Casa de Cultur�, se aruncau portretele dictatorilor, dar si dosare si obiecte. Eu am continuat s� filmez. La un moment dat, doi pusti au urcat la mine, s� m� anunte c� m� caut� «doi nene» �n haine de piele. �n acel moment am avut inspiratia s� scot caseta pe care filmasem si s-o dau sotiei, sf�tuind-o s� r�m�n� c�t mai departe de marginea terasei. �n scurt timp, cei doi s-au apropiat si mi-au cerut s� predau caseta. Am spus c� le-o dau, dar s� fie atenti c� nu o vor putea citi f�r� mine, pentru c� este filmat� pe o camer� performant� si se autodistruge dac� este introdus� �n alt� camer�. Am mai r�mas pe acoperis, f�r� s� mai filmez, vreo 15 minute, pentru c� �mi era fric� s� cobor. Dup� aceea m-am dus la prim�rie, unde comanda era luat� de generalul Luncan. I-am relatat cele �nt�mplate, i-am spus c� pe unul din cei doi �l stiam ca ocup�ndu-se de ipsoserie si l-am rugat s� m� ajute s� recuperez caseta, lucru care s-a si �nt�mplat“, a spus Aurel Barnea. Acesta a primit �n FSN �ns�rcinarea de a se ocupa de tineret si de statia radio, prin care se transmiteau comunicatele oficiale. Profesorul, acum pensionar, �si mai aminteste dou� momente la care a participat, respectiv t�ierea leg�turilor telefonice ale Securit�tii de la Palatul Telefoanelor si dintr-un oficiu al Hotelului, de unde detine si fotografii. Dintre cei care au f�cut parte din FSN-ul local c�tiva au avut ulterior parte de ascensiune politic�, printre care avocatul George Stancov, fost deputat PD si ambasador �n Mexic, doctorul Cristian R�dulescu si ast�zi parlamentar PD de Vaslui si fostul director al SRI, Alexandru Radu Timofte. �n rest toti s�nt oameni obisnuiti care si-au p�strat profesiile.
Erou �n uitare
Printre revolutionarii r�niti, din Roman, este si Alexandru Zaharia, �mpuscat �n rotul�, la Televiziune. B�rbatul a suferit p�n� �n prezent 18 interventii chirurgicale dificile. �n urm� cu 17 ani, acesta era salariat la CFR si �si aminteste cu groaz� de ultimii ani, plini de umilinte, ai dictaturii. Acesta a declarat c� nu a ezitat o clip� s� se urce �n tren si s� coboare �n Gara de Nord, din Bucuresti, �mpreun� cu oameni din toat� tara, veniti ca voluntari. „Ne-a luat �n primire un colonel �n Gara de Nord, care ne-a dat arme, mie si altor sapte voluntari, care aveam la noi acte de identitate. Am fost �mpuscat �n rotul� �n ziua de 23 decembrie, la ora 23.30. Am stat �n com� 18 zile, iar ai mei au fost anuntati c� am murit, prin Consiliul Popular de la Trifesti, localitatea mea de bastin�. M-au dus la Spitalul Grivita. �n prezent, am o anchiloz� de sold, din cauz� c� am avut femurul ciuruit. Am r�mas cu un picior mai scurt, nu m� pot deplasa. Am primit doar o decoratie de «Participant la Victoria Revolutiei». Acum, din pensia de invaliditate, de 21 de milioane, abia m� descurc, dup� ce-mi achit ratele la b�nci. Am patru copiii, pe care i-am sprijinit s� �nvete. Sotia este casnic�. C�nd v�d ce se �nt�mpl� �n tara asta �mi dau seama c� am fost un prost si c� nu a meritat sacrificiul ca un grup de profitori s� fac� averi si la noi nici m�car s� nu se uite �ntr-un spital. S� nu-i v�d �n ochi pe tic�losii �stia, care au adus tara �ntr-un asemenea hal“, a spus, revoltat, Alexandru Zaharia.
FOTO: Sistemul de ascultare al Securit�tii, situat �n hotel
|