Cine ne vrea si cine nu �n UE

• unele state ale Uniunii Europene NU vor impune restrictii pentru muncitorii romďż˝ni • altele, DA • Finlanda, Estonia, Polonia, Slovacia, Republica Cehďż˝, Cipru si Suedia au decis liberalizarea pietelor • Marea Britanie, Austria, Belgia, Danemarca, Irlanda si Germania au stabilit impunerea unei perioade de tranzitie • se va putea lucra si ďż˝n Franta, dar trebuie o autorizatie de muncďż˝ •

Intrarea Rom�niei �n Uniunea European� va duce, cel mai probabil, la un exod masiv de fort� de munc� �n str�in�tate. Desi p�n� la data ader�rii mai s�nt mai putin de 10 zile, exist� state care �nc� nu si-au exprimat oficial pozitia cu privire la accesul muncitorilor rom�ni pe piata fortei de munc�. Deocamdat�, 7 state, respectiv Finlanda, Estonia, Polonia, Slovacia, Republica Ceh�, Cipru si Suedia au decis liberalizarea pietelor muncii pentru Rom�nia si Bulgaria, �ncep�nd cu 1 ianuarie 2007. �n acest moment, Marea Britanie, Austria, Belgia, Danemarca, Irlanda si Germania au stabilit impunerea unei perioade de tranzitie, de regul� de c�tiva ani. Dac� Marea Britanie nu se gr�beste deloc pentru achizitionarea de fort� de munc� din Rom�nia sau Bulgaria, �n Danemarca restrictiile pentru lucr�torii acestor dou� state se �nscriu �n termenii contractelor colective de munc�. Unele state intentioneaz� o liberalizare partial� a circulatiei muncitorilor din Rom�nia. Spania a anuntat intentia de a impune un regim tranzitoriu de doi ani, timp �n care rom�nii pot lucra pe piata de munc� de acolo, dar numai �n anumite conditii. �n privinta Greciei, exist� interdictii pentru noi, timp de doi ani, dar numai �n ceea ce priveste sectorul public. De cur�nd, si Ungaria si-a oficializat pozitia �n aceast� privint� si a anuntat c�, de la 1 ianuarie 2007, va deschide partial si treptat piata muncii pentru cele dou� noi membre ale Uniunii. Olanda, Portugalia si Italia vor aplica si ele ceva restrictii, iar Malta, Luxemburg si Slovenia nu au formulat, �nc�, un punct de vedere oficial �n aceast� privint�. Vestea bun� este c�, de la 1 ianuarie 2007, rom�nii vor putea intra pe piata muncii din Franta. Se va putea profesa �n 61 de meserii, accesul la locurile de munc� din aceast� tar� realiz�ndu-se �n aceleasi conditiile care au fost impuse, la �nceputul anului 2006, cet�tenilor celor opt state care au aderat la Uniunea European� �n 2004. Secretarul de stat Daniela Andreescu, seful Departamentului pentru Munc� �n Str�in�tate, a explicat - pentru Mediafax - c� cet�tenii celor opt noi state membre UE au putut accede, �ncep�nd cu 1 mai 2006, pe piata muncii franceze �n meseriile deficitare, dup� o procedur� simplificat� de obtinere a unei autorizatii de munc�. Cele 61 de meserii se �mpart �n patru mari categorii, respectiv constructii, hotelier (restaurante), agricultur� si industrie. R�m�ne obligatia obtinerii �n prealabil a unei autorizatii de munc�. Oricare este meseria pentru care se opteaz�, celelalte conditii prev�zute de legislatie r�m�n aplicabile si s�nt verificate de directiile provinciale de munc�, ocupare si formare profesional�, �n special cele privind egalitatea de tratament si legislatie social�.
Un lucru care trebuie �nteles este acela c� rom�nii vor putea c�l�tori �n toate statele Uniunii Europene doar cu buletinul sau pasaportul, f�r� restrictii. Probleme vor fi doar �n ceea ce priveste munca �n str�in�tate, cei care o fac f�r� �ndeplinirea conditiilor legale expun�ndu-se la sanctiuni foarte drastice. Oricum, chiar si �n statele care nu impun restrictii vor fi admisi doar muncitorii cu preg�tire medie sau necalificati, si �n meserii din domeniul constructiilor, agricultur� si industrie alimentar�.