S�rb�toarea Sf�ntului Ignatie sau Ziua t�ierii porcului

Sf�ntul Ignatie Teoforul este pomenit, an de an, �n calendarul crestin-ortodox, pe 20 decembrie si semnific� �n traditia popular� religioas� un moment important premerg�tor marii s�rb�tori a Nasterii Domnului. Este ziua �n care se sacrific� porcii, carnea acestuia fiind alimentul de baz� pentru masa de Cr�ciun.
Despre Sfďż˝ntul Ignatie se crede cďż˝ a fost copilul pe care l-a luat ďż˝n brate Domnul Iisus Hristos cďż˝nd a spus apostolilor: „De nu vďż˝ veti ďż˝ntoarce si nu veti fi precum copiii, nu veti intra ďż˝n ďż˝mpďż˝rďż˝tia cerurilor. Si cine va primi un prunc ca acesta ďż˝n numele Meu, pe Mine Mďż˝ primeste“. Pentru aceasta s-a numit Sfďż˝ntul Ignatie purtďż˝tor de Dumnezeu.
Despre viata acestui mucenic, traditia bisericii ne spune c� a fost �n tinerete ucenic al Sf�ntului Ioan Evanghelistul si, la v�rsta maturit�tii depline, ca urmas al apostolilor ce era, a fost ales episcop �n Antiohia Siriei, cetate �n care pentru prima dat� ucenicii Domnului au �nceput a se numi crestini. Acest arhiereu era un bun organizator al or�nduielilor bisericesti si un des�v�rsit slujitor al tainelor lui Hristos. Pentru credinta sa, �n timpul prigoanei �mpotriva crestinilor, Ignatie a fost prins de p�g�ni si aruncat la fiare ca s�-l sf�sie, �n timpul unei serb�ri dedicate idolilor, la Roma. Din trupul s�u au r�mas numai oasele cele mai mari care au fost adunate de credinciosi si puse la cinste �n loc �nsemnat, �n ziua de 20 decembrie, anul 107.
Ritualul t�ierii porcului, �n ziua de Ignat, se leag� de o traditie a epocii precrestine, c�nd se aduceau jertfe zeit�tilor ce ap�reau si disp�reau �n perioadele de �nnoire a timpului. Ignat era o divinitate solar� (ignis �nsemn�nd foc), si, prin analogie, este si numele Sf�ntului Ignatie Teoforul din calendarul crestin - ortodox, numit de popor si Ignatul porcilor.
Cu c�teva s�pt�m�ni �nainte, porcii s�nt �ngr�sati cu gr�unte, t�r�te si bostani, p�n� �n ziua sacrific�rii. T�ierea porcilor se face dup� traditia popular�, �n zorii zilei de Ignat, dup� ce animalul ce urmeaz� a fi sacrificat se crede c� si-a visat, deja, moartea. La t�iere, nu trebuie s� stea nici un membru al familiei mai milos din fire, ca porcul s� nu moar� cu greutate, iar carnea s� nu fie bun�.
De aceea, s�nt oameni alesi special pentru a t�ia porcul, din aceia cu m�na bun�, de pe urma c�rora carnea se fr�gezeste. �nainte de �njunghiere, se face semnul crucii pe fruntea porcului si i se bag� cutitul �n inim�, ori i se taie �nghititoarea. Dup� ce porcul moare, se preg�teste de p�rlit, asez�ndu-l pe paie, pe doi butuci apropiati unul de altul. Mai �nt�i, gospodinele �i smulg p�rul de pe coam�, de pe g�t si de pe spinare, bun pentru confectionat bidinele. Apoi, se d� foc paielor, foc ce se �ntretine mereu de o m�sur� potrivit�, ca s� poat� arde numai p�rul, nu si pielea. Scrumul se cur�t� cu un b�t, ca s� se descopere p�rtile nep�rlite. C�nd o parte s-a p�rlit, focul se mut� �n cealalt� parte, sub p�ntece, pe spinare, g�t, picioare cu mult� atentie, p�n� c�nd nu mai r�m�ne nici un fir. Dac� din greseal� plesneste o parte de piele, se ud� repede cu ap� sau se freac�, folosindu-se z�pad�, ca arsura s� nu se �ntind�.
C�nd se socoteste c� pielea s-a muiat �ndeajuns, gospodarul o rade cu cutitul si o cl�teste cu ap� cald�, �n mod repetat, p�n� r�m�ne curat� si galben�.
Urmeaz� cen�tuirea, adic� desfacerea �n buc�ti. Se taie mai �nt�i picioarele de la genunchi �n jos, apoi urechile si coada, din r�d�cin�. Dup� aceea, se scot soldurile, t�indu-se �n stinghii, astfel ca din porc s� nu r�m�n� dec�t trunchiul �nvelit �n sl�nin� si capul. Sl�nina se despic� de-a lungul spin�rii si de-a lungul g�tului, desf�c�ndu-se cu �ncetul de pe carnea trupului, p�n� la p�ntece. Apoi, se desface capul �n dou� p�rti, fiecare cu c�te o falc�. F�lcile se taie �n dou� p�rti, av�nd grij� la partea de deasupra care tine de cap, ca s� se scoat� creierul f�r� s� se sf�r�me.
Dup� cap, se scot iepurele (osul pieptului cu cei doi muschi dinainte) si iepurasii (cei doi muschi ai spin�rii), r�runchii si coastele. La urm� se scot m�runtaiele, din care se desprinde fierea cu mare atentie, s� nu se sparg�. Apoi, se caut� besica, se dau deoparte matele si ficatul, pl�m�nii sau bojocii, splina, �nvelitoarea de gr�sime a m�runtaielor sau os�nza si stomacul. Pentru a afla greutatea de carne a porcului t�iat, se �nmulteste cu zece greutatea capului, care se poate pune mai usor pe c�ntar.