„N-A CHERIT NIMENI DE LA URANIU“. Despre deschiderea minei de uraniu, cu oamenii din Grinties
• s�tenii s�nt de acord cu redeschiderea minei • fostii mineri povestesc cum au b�ut ap� direct din galerie si n-au p�tit nimic • autorit�tile judetene sustin c� reluarea mineritului �nseamn� distrugerea agroturismului pe Valea Muntelui • „Ce ne-a f�cut nou� uraniul? Vedeti vreun bolnav dovedit din cauza radioactivit�tii?“, s-a �ntrebat Vasile Vasilic�, fost miner • Localnicii din comuna Grinties se declar� pentru redeschiderea minei din care s� se exploateze minereul de uraniu, �n ciuda autorit�tilor judetene, care sustin c�, dac� se va �nt�mpla acest lucru, Valea Muntelui va fi contaminat� radioactiv si nu se va mai putea dezvolta agroturismul. Discutiile cu reluarea lucrului �n mina de la Grinties, �nchis� din 2001, au ap�rut �n urm� cu circa o lun�, c�nd conducerea Companiei Nationale a Uraniului a cerut Agentiei pentru Protectia Mediului Harghita s� se ocupe de �ntocmirea documentatiei pentru realizarea studiului de impact asupra mediului. Dup� aceast� etap�, se va lucra la obtinerea autorizatiei de mediu. Ministrul mediului, Sulfina Barbu, a declarat c� nu va permite reluarea lucrului �n min�, c�t� vreme ea ocup� actuala functie. Hot�r�rea ei este sustinut� de autorit�tile judetene, care declar�, la unison, c� s�nt �mpotriva redeschiderii minei, �ntruc�t ar fi afectate toate comunele muntene de radioactivitate. Sefii Consiliului Judetean declar� c� atitudinea Companiei Nationale a Uraniului nu poate fi catalogat� dec�t ca rea intentie. Si primarii de pe Valea Munteluiu s�nt �mpotriva relu�rii mineritului de Grinties. �n ciuda tuturor acestor opinii, oamenii din Grinties sustin c� sansa ca ei s� aib� un trai mai bun este redeschiderea minei, care ar aduce salarii �n casele lor.
Minerii, verzi ca-n tinerete
Vasile Vasilic�, de exemplu, n�scut, crescut si locuitor al Grintiesului, fost miner, sustine c� preciz�rile f�cute de mai-marii judetului nu s�nt dec�t vorbe �n v�nt, �ntruc�t nu se poate discuta de poluare radioactiv� de pe urma acestei mine. Pensionarul a povestit c�, �n vremea �n care el muncea �n p�ntecele muntelui, c�stiga lunar at�tia bani cu c�ti ar fi cump�rat c�te dou� vaci. „Astea-s prostii ce spun cei cu functii. Ei habar n-au cum e s� muncesti �n min�. Eu stau aici de zeci de ani, toti din familia mea, p�rinti, bunici, copii am b�ut ap� de aici. Ce ne-a f�cut nou� uraniul? Vedeti vreun bolnav dovedit din cauza radioactivit�tii? Stau copiii nostri si muncesc la gatere, aproape de poman�. C�stig� 200.000 de lei pe zi si ridic� dulapi pentru prosperarea unora. M�car de li s-ar face acte, dar n-au c�rti de munc� si �si bat joc de ei“, a declarat Vasile Vasilic�, fost miner, acum pensionar cu un venit de 5,09 milioane de lei lunar. Si mai vehement s-a dovedit a fi Gheorghe Zaharia, postas �n sat, care sustine c�, din lips� de locuri de munc�, tineretul a plecat s� munceasc� �n str�in�tate. „Vorbesc prostii cei care zic c� dac� se deschide mina ne polu�m. �n loc s� fac� ceva spre binele judetului, dau din gur� si Harghita ne lucreaz� pe la spate. Las� s� c�stige harghitenii, dac� ai nostri nu stiu s� lupte pentru drepturile noastre. De ce nu trag s� fie implicat Neamtul �n decizia redeschiderii minei? �n comuna asta, n-a cherit nimeni de la uraniu. M� �ntreb de unde s�nt at�tea povesti cu s�n�tatea care va fi distrus� din cauza mineritului. S� vedeti ce vile au minerii care au fost �n min� la Grinties. Lucrau 4-6 ore pe zi si c�stigau de te speriai. Acum bate v�ntul prin sat. Dac� nu erau minerii, era vai de capul comunei Grinties. Acum nu se mai vrea s� c�stige lumea un ban. Muncesc toti pe la gatere, ca s� aib� de cine �si bate joc patronii. Eu am si ginere si fecior care s-ar duce imediat dac� s-ar deschide mina“, a spus Gheorghe Zaharia.
„Poate ar fi un risc pentru cei care lucreaz� �n min�. Dar nimeni nu te ia cu arcanul“
Un alt miner, Dumitru Busuioc, a povestit cum a b�ut ap� direct din galerie, f�r� a avea complicatii. „Aici toate izvoarele s�nt radioactive. Muntii, prin formarea lor, la fel. Eu c�t am muncit �n min� am b�ut ap� direct din galerie si n-am p�tit nimic. Multumesc lui Dumnezeu, n-am nici o problem� de s�n�tate. Nu stiu cine e �n spatele acestor oameni care strig� s� nu se deschid� mina, ce interese au. E mai bine c� a plecat tineretul s�-si rup� oasele �n str�in�tate, �n loc s� stea acas�, s� c�stige un ban cinstit �n tar�? Cine vrea s� fac� turism pe Valea Muntelui vine indiferent de min�. Zona noastr� oricum e radioactiv�, indiferent dac� mina e deschis� sau nu. Am auzit c�, dac� se redeschide, transportul minereului se va face securizat, cu containere din plumb. Si atunci de ce s� ne mai temem? Poate ar fi un risc pentru cei care lucreaz� �n min�. Dar nimeni nu te ia cu arcanul. Va lucra cine va vrea. Si toat� lumea din Grinties s-ar duce ca s� c�stige un ban, cu toate pericolele de acolo“, a spus fostul miner Dumitru Busuioc.
Am vorbit si cu sotia unui fost miner, care ne-a povestit de traiul bun de care s-a bucurat al�turi de b�rbatul s�u, �n vremea �n care acesta s�pa �n munte. „Aveam bani, nu ne lipsea nimic. B�rbatul meu nu s-a pl�ns niciodat� c� nu mai poate. Programul de lucru era scurt si, chiar dac� d�dea la t�rnacop, c�stiga bani frumosi pentru asta. C�nd l-am luat, lucra �n min�. Am f�cut cu el trei b�ieti si dac� m� l�sam f�ceam o sut�. Nici acum, la aproape 60 de ani, nu-i altfel dec�t �n tinerete (a povestit femeia r�z�nd). Unde n-ar avea si b�ietii mei norocul tat�lui lor, s� munceasc� pentru un ban frumos, s�-si fac� o cas�, s� aib� o mas�. Cel mai mic are 18 ani, e numai bun de munc�. Dac� se deschide mina, nici nu se g�ndesc s� nu se duc� toti trei acolo. P�n� atunci, �si rup oasele la gatere, ridic�nd copaci, ca s� c�stige o nimica toat�“, a povestit Maria C.
Pe primar nu-l sperie perspectiva redeschiderii minei
Primarul de Grinties, Filip Azoitei, a declarat c�, de c�nd a ap�rut zvonul c� se va redeschide mina, autorit�tile au f�cut tot felul de declaratii, vorbind de consecintele nefaste ale acestui demers. „S-a exagerat c�nd s-a vorbit de bolile de care sufer� lumea, animalele, s-a exagerat si c�nd s-a povestit despre faptul c� minerilor le-au c�zut dintii, ori c� oamenii sufer� de cancer. La Grinties, cu p�durea s-a cam terminat si populatia are nevoie de o ocupatie, trebuie s� fac� bani pentru a tr�i c�t de c�t. Dac� se va relua mineritul, zona aceasta se va ecologiza. Se vor securiza galeriile, iar transportul mineretului se va face conform standardelor europene; nu se va mai c�ra minereul cu camioanele acoperite cu prelata“, a spus primarul de Grinties.
P�n� �n 2001, c�nd s-a �ntrerupt lucrul �n cele 29 de galerii de la Grinties, minerii au f�cut munc� de prospectiune, c�ut�nd „firul z�c�m�ntului de uraniu“ �n munte. „Cum d�deam de minereu de uraniu, blocam galeria cu beton. S-a f�cut munc� de prospectiune si numai sase luni a fost extractie propriu-zis�. Pentru c� transportul nu s-a f�cut �n conditii de sigurant�, s-a dispus �ncetarea lucrului. Dac� s-ar relua mineritul, s-ar lucra conform legii si nu s�nt motive de �ngrijorare. Acum se stie exact locul unde trebuie lucrat pentru a se scoate minereul bogat �n uraniu“, a spus tot un fost miner. P�n� c�nd cei cu fort� de decizie vor stabili dac� la Grinties se va striga adunarea minerilor, drumul DC 152 Grintiesul Mare - Primatar r�m�ne aproape pustiu, plin de gropi si noroi. Pe el, p�n� acum cinci ani, treceau camioanele �nc�rcate cu minereu radioactiv. Din c�nd �n c�nd, la hopuri, mai s�rea c�te un bolovan din masinile acoperite cu prelate. Se povesteste c� buc�telele din munte str�luceau �n soare si copiii se jucau cu pietrele mai mult sau mai putin radioactive, dup� cum spun unii si altii, mai mult sau putin avizati. Acum, destul de des, pe DC 152, care m�soar� 7,8 kilometri p�n� la gura primei galerii, trec masinile �nc�rcate cu codrii Grintiesului.
FOTO: Mina de uraniu s-a �nchis �n 1991
|