 Sterilizarea prefec�ilor
Dac� pedagogul de �coal� nou�, Marius Chico� Rostogan ar fi fost contemporan cu Alian�a PNL-PD, am fi asistat, f�r� doar �i poate, peste dou� s�pt�m�ni, la un exerci�iu de retoric� viz�nd institu�ia prefectului. „Ce ia�te prefectul?“ ar fi fost �ntrebarea acestuia de debut, capabil� s� capteze interesul pentru dezbaterea subiectului de mare actualitate, �i tot el ar fi r�spuns: „Prefectul ia�te aceea spe�ie de �nalt func�ionar public, f�r� de partid, adic� cu echidistan�ie fa�� de politichie �i f�r� obliga�iuni pentru clientela care a prip�it �n func�iune, av�nd asigura�iunea legal� de fixa�ie �n post p�n� la venerabila v�rst� de ie�ire la o pensiune bine meritat� �i remunerat�“. Defini�ia, �n esen��, nu ar fi departe de adev�r, dac� �inem cont c� premierul T�riceanu a decis s� aplice �n sf�r�it Legea prefectului, chiar de place ori nu place unora din Alian��. �n mai pu�in de dou� s�pt�m�ni, prefec�ii existen�i ai Alian�ei PNL-PD vor fi pu�i �n fa�a unei op�iuni hamletiene: „a fi sau a nu mai fi prefec�i“.
Potrivit legisla�iei impuse de integrarea �n UE, de la 1 ianuarie 2006 prefectul va fi �nnobilat cu titlu de „�nalt func�ionar public“. Aceast� specie va trebui s� fie o ras� superioar� de func�ionar, �nzestrat cu calit��i deosebite �i o experien�� pe m�sur�, �i care, �n mod expres, trebuie s� fie echidistant din punct de vedere politic, precum pre�edintele republicii, dar ceva mai conving�tor. Deci premierul a decis c�, s�pt�m�na viitoare, cine vrea s� mai r�m�n� prefect trebuie s� demisioneze din partid. Dilema, care na�te nedumerire, este dac� prefec�ii r�m�n f�r� partid sau partidul r�m�ne f�r� prefec�i. P�n� acum, Alian�a PNL-PD a operat schimbarea conducerilor institu�iilor publice descentralizate, argument�nd c� nu poate guverna local dec�t cu oamenii ei pe aceste func�ii. Strategia de guvernare a Alian�ei este plin� de subtilit��i pe care nu le pot deslu�i dec�t membrii devota�i ai PNL �i PD. Prefectul este produsul de excelen�� al acestui criteriu de selec�ie, care se situeaz� deasupra tuturor, orchestr�nd armata directorilor descentraliza�i de prin teritoriu, armat� pe care Alian�a sper� s-o foloseasc� eficient �n sporul politic electoral. Este clar c� Alian�a este supus� unui stres permanent; dup� ce a traversat o serie de �ncerc�ri, ca alegerile anticipate, demisii, revoc�ri din Parlament, inunda�ii, gripa aviar�, urmeaz� decapitarea batalioanelor de �efi teritoriali, care risc� s� r�m�n� armate bezmetice. Dac� ne punem �ntrebarea ce valoare va mai avea prefectul dac� nu va mai fi membru PNL sau PD, r�spunsul nu este prea �ncurajator.
Pentru func�ia de prefect s�nt foarte mul�i oameni cu calit��i intelectuale deosebite, dar nu �i cu experien�a necesar� unui „�nalt func�ionar public“ pentru c� pu�ini s-au putut forma �n mediul politic, �n care partidele c�tig�toare ale alegerilor �i-au plasat clientela, nu neap�rat din r�ndul „intelighen�iei“. Etapa depolitiz�rii func�iei de prefect �ncep�nd cu 2006, pe deoparte, risc� s� compromit� noul statut al acestuia de „�nalt func�ionar public“ �i, pe de alt� parte, va sl�bi foarte mult puterea Alian�ei �n teritoriu. Prefec�ii existen�i vor trebui fie s� p�r�seasc� prefecturile, fie s�-�i dea, c�t mai zgomotos, demisiile din partide, pentru a r�m�ne �n func�ie. Pre�edintele B�sescu, preocupat de urgen�a depolitiz�rii institu�iei prefectului �i �ngrijorat de lipsa de cadre necesare, declara c� Alian�a, neav�nd de unde lua al�ii, „r�m�n tot �tia, dar neutraliza�i politic imediat“, ceea ce ne duce cu g�ndul, prin analogie, la sterilizarea ca metod� rapid� contraceptiv�. Actualilor prefec�i li s-a dat timp de g�ndire dou� s�pt�m�ni �i momentul deciziei se apropie vertiginos.
P�n� acum, �n majoritatea cazurilor, prefec�ii existen�i nu ne-au prea impresionat cu calit��ile lor excep�ionale, cerute de func�ie �i de pozi�ia func�iei �n ierarhii, dar au compensat din plin cu calitatea de membru de partid.
„Prefectul, oric�t de �nalt func�ionar public va fi, r�m�ne un func�ionar provincial“
A renun�a la calitatea de membru de partid �n atari situa�ii echivaleaz� cu o castrare, unde eunucul �i pierde b�rb��ia, dar �i men�ine rangul, cont�ndu-se pe vocea lui din ce �n ce mai sub�ire �n seraiul politic.
Calitatea de membru de partid �i oferea prefectului un ascendent suplimentar asupra �efilor serviciilor descentralizate, la r�ndul lor, tot membri de partid, astfel ascultarea lor pe criteriul politic fiind mai eficient� dec�t ascultarea pe criteriul competen�ei.
A mai vorbi despre implicarea politic� a prefec�ilor dup� 1 ianuarie 2006 echivaleaz� cu a vorbi despre sexul �ngerilor, singura lor �ans� de supravie�uire pe o func�ie extrem de bine remunerat� �i cu avantaje incontestabile fiind doar competen�a �i nicidecum pozi�ia politic�.
Este posibil ca unii s� cread� c� desprinderea prefectului de partid este un act formal �i c� �n continuare acesta, pe c�i ceva mai discrete, va men�ine leg�tura �i va servi la momente cheie interesele forma�iunii de unde a plecat.
Din aceast� perspectiv�, prefectul nu se poate compara cu pre�edintele ��rii, care rezist� la orice acuz� privind compromiterea echidistan�ei politice impus� de Constitu�ie.
Prefectul, oric�t de „�nalt func�ionar public“ va fi, r�m�ne un func�ionar provincial, pe care opinia public� �l va diseca p�n� �n r�runchi, supun�ndu-l zilnic unei radiografii �n care incompeten�a �i r�m�i�ele ombilicale ale simpatiilor sale politice vor face obiectul revistei presei cotidiene.
Nici partidul care l-a lansat nu va mai putea face „Front comun“ pentru a-i asigura sprijinul necesar la vremuri grele, prefectul trebuind s�-�i construiasc� cu migal� �i pricepere turnul de filde� al independen�ei sale politice.
Legea Prefectului asigur� acestuia via�� lung� �n func�ie, cu avantaje incitante, dar este bine s� se �n�eleag� c� nu oricine poate rezista de acum �ncolo cerin�elor func�iei, pentru care prea pu�ini au chemare �i pantaloni pe ei.
Majorit��ii prefec�ilor, pe care �i consider incompeten�i, le-a� recomanda s� nu p�r�seasc� partidul.
Este unica lor �ans� de a r�m�ne cineva.
|
Autentificare
