Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 30 Noiembrie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Adevãrul despre uraniul de la Grinties

Adev�rul despre uraniul de la Grinties

• reprezentantii S�n�t�tii nemtene spun c� redeschiderea minei nu reprezint� un pericol nici pentru s�n�tatea celor care ar lucra acolo, nici pentru localnici • num�rul cazurilor de cancer este redus la populatia din zon� • Agentia de Mediu Neamt are datoria doar s� fac� acte, f�r� s� se pronunte • ministrul Sulfina Barbu a declarat c� at�ta vreme c�t va fi ministru, mina nu se deschide • primarii de pe Valea Muntelui se opun redeschiderii exploat�rii •

Dorinta Companiei Nationale a Uraniului (CNU) de a redeschide mina de la Grinties naste mari dispute printre autorit�tile locale de pe Valea Muntelui, reprezentantii S�n�t�tii nemtene, ai Consiliului Judetean si cei de la compania mentionat�. Pentru ca strig�tul nemtenilor s� fie auzit si la Bucuresti, ieri, la Palatul Administrativ din Piatra Neamt s-au �nt�lnit toti sefii institutiilor si prim�riilor care, teoretic, au ceva de spus �n privinta redeschiderii minei.

Zbaterile de p�n� acum ale autorit�tilor judetene nemtene nu au fost luate �n serios de reprezentantii Companiei Nationale a Uraniului. Pentru ca situatia s� se schimbe, primarii de pe Valea Muntelui au fost invitati la o discutie, ocazie cu care si-au spus punctul de vedere despre aceast� problem�. Conducerea Consiliului Judetean sustine c� o decizie de important� maxim� pentru Neamt este luat� direct din birouri de la Bucuresti. Ba, mai mult, �n loc s� se cear� si p�rerea nemtenilor direct implicati �n aceast� situatie, h�rtiile necesare pentru reluarea activit�tii de la Grinties au fost date spre �ntocmire Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului Harghita. �n acest context, Filip Azoitei, primarul de Grinties, a declarat c� zbaterile primarilor de pe Valea Muntleui s�nt mici zv�cniri, care nu au puterea de a r�sturna decizia celor de la centru. „Noi avem prea mic� influent� �n luarea unei decizii. Din sondajul pe care l-am f�cut �n comun�, 90% dintre oameni vor redeschiderea minei. Aceast� min� de uraniu exist� la Grinties de aproximativ 40 de ani si soarta ei �n viitor nu depinde de ce spunem noi. S�ntem prea mici �n fata celor de la Guvern, ori CNU. Personal, cred c� mina se va deschide. Problema important� este securizarea ei. Din patru �n patru ani, �n campanie electoral�, fiecare Guvern promite redeschiderea. Populatia din zona Grinties este imun� la radiatii. P�rerile consilierilor locali din comun� s�nt �mp�rtite. Numai c� dac� vreodat� se va deschide mina, treaba asta trebuie f�cut� conform standardelor europene“, a declarat Filip Azoitei. El a pus pe tapet si avantajele de care s-ar bucura comuna pe care o conduce �n cazul �n care CNU va fi �nving�toare. Primul beneficiu ar fi asfaltarea drumului Grintiesul Mare si, dac� se va respecta legislatia european�, se va ecologiza zona. „Eu nu vreau s-o scald asa, dar nu pot zice c� nu s�nt de acord cu redeschiderea minei, pentru c� am avea locuri de munc� pentru oamenii de la Gruinties. Desigur, foarte important �n acest demers este s� se respecte legea si s� se lucreze �n conditii de sigurant�, pentru c� o min� de uraniu nu-i o joac�. Treaba asta cu mina este o problem� care se discut� din patru �n patru ani“, a mai spus primarul Azoitei.

Primarii munteni, „nu“ categoric

Dac� p�rerea primarului Azoitei e evaziv� �n leg�tur� cu redeschiderea minei, primarii comunelor �nvecinate s-au declarat categoric �mpotriva acestei decizii. De exemplu, Costic� Schiopu, alesul celor din Ceahl�u, consider� c� redeschiderea minei de la Grinties echivaleaz� cu o crim� pentru zona de pe Valea Muntelui si s-a declarat uimit cum o regie, �n spet� Compania National� a Uraniului, este mai puternic� dec�t Guvernul Rom�niei. El consider� c� redeschiderea minei nu va avea un impact local, ci �n jum�tate din Moldova. Vasile Aleca, primarul de Borca, a declarat c� jum�tate din populatia comunei a lucrat �n minele de la Lesu Ursului si de la Crucea, av�nd experient� �n minerit. „Comuna Borca a fost traversat� de camioanele care transportau minereu de fier. Nu stiu c�te beneficii i-ar aduce comunei Grinties redeschiderea minei, dar eu m� opun acestei decizii“, a spus Vasiel Aleca. De aceeasi p�rere este si Gheorghe Tepes Bobescu, primarul de la Bicazu Ardelean, care sustine c� dac� se va redeschide mina va fi o pat� neagr� pentru toat� Valea Muntelui. Gavril Lupu, primarul de Hangu, a pus �n balant� avantajele oferite de dezvoltarea agroturismului montan, preciz�nd c� �n comuna pe care o conduce a �nceput s� se dezvolte aceast� ramur�. „Dac� se va redeschide mina de la Grinties, �n zon� nu vor mai ajunge investitori care s� bage bani �n dezvoltarea turismului. Adic� ar fi pierderi pentru noi, de aceea cred c� trebuie puse �n balant� avantajele si dezavantajele redeschiderii minei“. Petru B�ia sper� c� se va respecta legislatia premerg�toare redeschiderii minei, si atunci exist� suficiente p�rghii pentru stoparea acestei initiative a Companiei Nationale a Uraniului. „CNU este obligat� s� respecte legislatia �n vigoare. Are nevoie de o autorizatie de mediu si trebuie f�cut� o dezbatere public� pentru asta. �n cadrul dezbaterilor ne vom sustine punctul de vedere si sper c� vom opri o activitate care ne-ar afecta pe toti, �n mod negativ“, a spus primarul de Poiana Teiului.

Salvamontistii povestesc despre lipsa vietuitoarelor �n muntii Grintiesului

Am�nunte despre cum arat� zona din preajma celor 29 de galerii si a haldelor aferente, existente pe teritoriul comunei Grinties, a oferit Raul Papalicef, seful Serviciului Salvamont. El a povestit c� la Grinties s�nt, �n momentul de fat�, c�teva galerii foarte bine puse la punct, electrificate, care contin vagonete, c�rucioare, si care �n c�teva ceasuri pot fi deschise. „�n p�r�ul Primatar ajung torentii care spal� haldele de steril din zon�. Aceast� ap� ajunge �n p�r�ul Grintiesu Mare, care se vars� �n Bistricioara si, mai departe, apa ajunge �n Lacul Bicaz. �n p�raiele Grinties si Bistricioara a disp�rut viata subacvatic�; au disp�rut p�s�rile din p�durile din Grinties. 90% dintre familiile cu copii din aceast� comun� se opun redeschiderii minei. Parcul National Ceahl�u si Consiliul Judetean colaboreaz� pentru un proiect �n baza c�ruia Valea Muntelui se va lega de Sudul Carpatilor. Pretul terenurilor �n comunele montane va creste substantial dac� se va relua lucrul �n min�, nu se va mai �nt�mpla asa“, a spus Raul Papalicef.
Medicul veterinar Gheorghe Lal�u, de cur�nd sef al Administratiei Parcului National Ceah�u, a declarat c� a v�zut, pe perioada c�t mina de la Grinties era �n exploatare, animale „schimonosite“ de radiatiile de uraniu. El a explicat c� existau vite pe care crescuser� tumori de m�rimea unui cap de nou-n�scut, dovad� clar� a caracterului negativ al radiatiilor asupra organismului. Nici bic�jenii, prin vocea primarului Constantin Catrinoiu, nu sustin varianta relu�rii lucrului �n mina de la Grinties.

Agentia de Mediu tace ca pestele

�n vreme ce primarii de pe Valea Muntelui s-au declarat categoric �mpotriva relu�rii activit�tii la Grinties, reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt au precizat c� at�ta vreme c�t competentele s�nt ale Agentiei Nationale, deciziile din teritoriu nu mai conteaz�. „Competenta �n cazul de fat� este a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. Ea a transmis Agentiei pentru Protectia Mediului Harghita s� �ntocmeasc� documentatia pentru obtinerea avizului de mediu. Compania National� a Uraniului are de realizat un program de reconstructie ecologic� a zonei, respectiv a celor 29 de galerii. De ce i s-a dat Agentiei din Harghita sarcina s� realizeze documentatia, nu m� pot pronunta, e decizia Agentiei Nationale. Noi realiz�m un �ndrumar c�tre Agentia National� pentru �ntocmirea studiului de impact asupra mediului. Dup� aceast� etap�, va avea loc dezbaterea public� �n comuna Grinties. Cam asta avem noi de f�cut �n situatia de fat�“, a declarat consilierul Maria Moldoveanu, din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt.
Am �ncercat s� afl�m si opinia reprezentantilor Companiei Nationale a Uraniului, dar niciunul nu a fost disponibil ieri. Ei opteaz� pentru reluarea exploat�rii la Grinties, iar minereul de uraniu s� fie transportat pe traseul Grinties - Prisecani - Ditr�u - Feldioara. Circul� zvonul c� reluarea lucrului la Grinties se va face cu mineri transferati de la Crucea, min� care va fi �nchis� �n perioada urm�toare, ceea ce �nseamn� �nc� o palm� tras� Neamtului, pentru c� nici acele c�teva zeci sau chiar sute de locuri de munc� promise nemtenilor de pe Valea Muntelui nu se vor mai realiza. R�m�ne de v�zut cum vor evolua lucrurile �n aceast� problem� si ce cuv�nt va avea de spus ministrul Mediului, Sulfina Barbu, care a b�tut cu pumnul �n mas� c�nd a venit la Piatra Neamt si a declarat c� at�ta vreme c�t ea va ocupa aceast� functie, mina de la Grinties va r�m�ne �nchis�.

Redeschiderea minei nu pune �n pericol s�n�tatea populatiei

Reprezentantii Autorit�tii de S�n�tate Public� (ASP) Neamt si medicii oncologi s�nt de p�rere c� redeschiderea minei de uraniu de la Grinties nu reprezint� un pericol pentru s�n�tatea populatiei din zon�. Fizicianul Corneliu Pruteanu, seful Laboratorului Igiena Radiatiilor din cadrul ASP Neamt, sustine c� m�sur�torile f�cute �n de-a lungul timpului at�t �n min�, �n diverse puncte, c�t si �n preajma acesteia arat� c� nivelul radioactivit�tii nu este nociv.
„�n decursul timpului, s-au f�cut m�sur�tori ale radioactivit�tii �n cel mai �ndep�rtat cap�t al minei, unde sap� primul om si scoate minereul de uraniu. Acolo, nivelul radiatiilor este semnificativ, dar dac� se aplic� normele �n vigoare referitoare la securitatea muncii si se foloseste o tubulatur� special� care s� asigure circulatia corespunz�toare a aerului, adic� o bun� aerisire atmosferei, �n sensul scoaterii aerului �nc�rcat de gaze rare, totul este sub control. �n rest, nu s�nt probleme. Mai trebuie avut grij� ca transportarea minereului la suprafat� s� se fac� �n conditii de maxim� securitate, pentru ca s� nu se �mpr�stie si s� nu ajung� pe mesele oamenilor. De asemenea, trebuie f�cut� cu mare atentie separarea minereului util de cel steril. Sterilul este depozitat �n gr�mezi, se efectueaz� m�sur�tori si, dac� materialul radioactiv are o concentratie peste anumite valori, se acoper� cu un strat de p�m�nt care se fixeaz� cu copaci, arbusti. Tot �n conditii de maxim� securitate trebuie s� se fac� transportul c�tre statia de �mbog�tire de l�ng� Pitesti, unde se extrage uraniul. S-au f�cut m�sur�tori ale radioactivit�tii la nivelul vegetatiei crescute pe o hald� de steril si ale unei surse de ap� care trece pe l�ng� hald� si s-a constatat c� nu s�nt probleme. Pentru a avea o idee c�t mai exact� despre pericolul radioactivit�tii, noi m�sur�m concentratia de Radon, care este un gaz inert si are, imediat sub el, patru-cinci descendenti radioactivi la care se ajunge dup� dezintegr�ri succesive. Practic, pericolul de �mboln�vire provine de la particulele Alfa care s�nt emise de izotopul Radiu 222, prin descendentii care apar dup� dezintegr�ri succesive. Particulele Alfa se depun pe particule de praf care, dac� s�nt inhalate, se fixeaz� pe alveolele pulmonare si, odat� ajunse acolo, nu mai pot fi eliminate. Acestea s�nt foarte nocive pentru organism deorece elibereaz� o foarte mare cantitate de energie radiant� care pur si simplu �l distruge prin ardere. Pentru a efectua respectivele m�sur�tori, avem la dispozitie un analizor Alfa, un aparat excelent care, chiar dac� nu e de ultim� generatie, este foarte exact si ne ajut� s� avem o imagine foarte clar� a nivelului de radiatii“, a declarat fizicianul Corneliu Pruteanu, seful Laboratorului Igiena Radiatiilor din cadrul Autorit�tii de S�n�tate Public� Neamt.
Acesta a mai opinat c� discutiile legate de riscul cresterii num�rului �mboln�virilor de cancer �n r�ndul celor care vor lucra mina Grinties sau a locuitorilor din zon� nu se justific�.

Putini bolnavi de cancer

De aceeasi p�rere este si doctor Doinita Vararu Gavrilescu, sefa sectiei Oncologie din cadrul Spitalului Judetean de Urgent� Neamt si coordonator al activit�tii de oncologie la nivelul judetului. „�n evidentele noastre figureaz� foarte putini bolnavi de cancer care s� provin� din zona Grinties si din localit�tile limitrofe. Nici localiz�rile tumorilor nu s�nt speciale si nu ne dau de g�ndit. S�nt femei cu cancer de s�n sau cancer genital si b�rbati cu cancer digestiv sau chiar pulmonar, dar �n nici un caz nu putem spune c� au vreo leg�tur� cu radioactivitatea. S� nu uit�m c� multi specialisti din lume contrazic ideea c� recrudescenta cazurilor de cancer, din ultimii 20 de ani, ar avea vreo leg�tur� cu explozia de la Cernob�l. Nici �n perioada c�nd mina functiona nu erau multe cazuri de cancer �n zona respectiv�“, a declarat doctor Doinita Vararu Gavrilescu. Cadrele medicale care �si desf�soar� activitatea la sectia Neonatologie a Spitalului Judetean Neamt spun c� nici �n vremea c�nd functiona mina, nici de c�nd nu mai functioneaz� nu au avut cazuri de copii cu malformatii grave care s� provin� din zona Grinties sau cea limitrof�.

Articol afisat de 4647 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(S.T�RN�, L.ILISESCU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Ad�ugat de dani la data 30.11.2006 10:39
Nu am patimit destul...
Desigur ca explozia de la Cernobal nu a avut nici un efect asupra oamenilor si normal ca nivelul radiatiilor de la Grinties este asa de mic incat ne putem muta toti acolo... cand esti platit bine sa-ti faci treaba de cine trebuie... Pe mine nu ma doare faptul ca vor sa deschida mina, ci ca nu se tine seama de dorinta oamenilor care traiesc acolo... si de simplul fapt ca o mina de uraniu inseamna 0% turism. Dar interesele statului roman nu coincid cu interesele oamenilor care traiesc in acest stat... de ce oare mai platim impozit daca nu ne sunt ascultate dorintele? platim ca o mana de oameni sa-si impuna interesele in dauna noastra ... Halal democratie... si doctori care pot sa afirme ca explozia de la Cernobal nu a avut un rol in recrudescenta cazurilor de cancer... desigur ca sunt alte cauze mult mai plauzibile... adevarul a inceput sa fie o moneda de schimb in Romania.
Ad�ugat de cicero la data 30.11.2006 12:23
Grinties
Interesul pentru nedeschiderea mine este mult peste ce se intimpla in judetul Neamt.daca mina se redeschide creste valoarea Companiei Nationale a Uraniului. Cit despre grija brusca a CJ, e de ris, ei nu au grija cit polueaza cu vorbele si acum i-a palit brusc grija pentru mina. e vorba de intresele mafiei locale si centrale.
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective