Adev�rul despre uraniul de la Grinties
• reprezentantii S�n�t�tii nemtene spun c� redeschiderea minei nu reprezint� un pericol nici pentru s�n�tatea celor care ar lucra acolo, nici pentru localnici • num�rul cazurilor de cancer este redus la populatia din zon� • Agentia de Mediu Neamt are datoria doar s� fac� acte, f�r� s� se pronunte • ministrul Sulfina Barbu a declarat c� at�ta vreme c�t va fi ministru, mina nu se deschide • primarii de pe Valea Muntelui se opun redeschiderii exploat�rii • Dorinta Companiei Nationale a Uraniului (CNU) de a redeschide mina de la Grinties naste mari dispute printre autorit�tile locale de pe Valea Muntelui, reprezentantii S�n�t�tii nemtene, ai Consiliului Judetean si cei de la compania mentionat�. Pentru ca strig�tul nemtenilor s� fie auzit si la Bucuresti, ieri, la Palatul Administrativ din Piatra Neamt s-au �nt�lnit toti sefii institutiilor si prim�riilor care, teoretic, au ceva de spus �n privinta redeschiderii minei.
Zbaterile de p�n� acum ale autorit�tilor judetene nemtene nu au fost luate �n serios de reprezentantii Companiei Nationale a Uraniului. Pentru ca situatia s� se schimbe, primarii de pe Valea Muntelui au fost invitati la o discutie, ocazie cu care si-au spus punctul de vedere despre aceast� problem�. Conducerea Consiliului Judetean sustine c� o decizie de important� maxim� pentru Neamt este luat� direct din birouri de la Bucuresti. Ba, mai mult, �n loc s� se cear� si p�rerea nemtenilor direct implicati �n aceast� situatie, h�rtiile necesare pentru reluarea activit�tii de la Grinties au fost date spre �ntocmire Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului Harghita. �n acest context, Filip Azoitei, primarul de Grinties, a declarat c� zbaterile primarilor de pe Valea Muntleui s�nt mici zv�cniri, care nu au puterea de a r�sturna decizia celor de la centru. „Noi avem prea mic� influent� �n luarea unei decizii. Din sondajul pe care l-am f�cut �n comun�, 90% dintre oameni vor redeschiderea minei. Aceast� min� de uraniu exist� la Grinties de aproximativ 40 de ani si soarta ei �n viitor nu depinde de ce spunem noi. S�ntem prea mici �n fata celor de la Guvern, ori CNU. Personal, cred c� mina se va deschide. Problema important� este securizarea ei. Din patru �n patru ani, �n campanie electoral�, fiecare Guvern promite redeschiderea. Populatia din zona Grinties este imun� la radiatii. P�rerile consilierilor locali din comun� s�nt �mp�rtite. Numai c� dac� vreodat� se va deschide mina, treaba asta trebuie f�cut� conform standardelor europene“, a declarat Filip Azoitei. El a pus pe tapet si avantajele de care s-ar bucura comuna pe care o conduce �n cazul �n care CNU va fi �nving�toare. Primul beneficiu ar fi asfaltarea drumului Grintiesul Mare si, dac� se va respecta legislatia european�, se va ecologiza zona. „Eu nu vreau s-o scald asa, dar nu pot zice c� nu s�nt de acord cu redeschiderea minei, pentru c� am avea locuri de munc� pentru oamenii de la Gruinties. Desigur, foarte important �n acest demers este s� se respecte legea si s� se lucreze �n conditii de sigurant�, pentru c� o min� de uraniu nu-i o joac�. Treaba asta cu mina este o problem� care se discut� din patru �n patru ani“, a mai spus primarul Azoitei.
Primarii munteni, „nu“ categoric
Dac� p�rerea primarului Azoitei e evaziv� �n leg�tur� cu redeschiderea minei, primarii comunelor �nvecinate s-au declarat categoric �mpotriva acestei decizii. De exemplu, Costic� Schiopu, alesul celor din Ceahl�u, consider� c� redeschiderea minei de la Grinties echivaleaz� cu o crim� pentru zona de pe Valea Muntelui si s-a declarat uimit cum o regie, �n spet� Compania National� a Uraniului, este mai puternic� dec�t Guvernul Rom�niei. El consider� c� redeschiderea minei nu va avea un impact local, ci �n jum�tate din Moldova. Vasile Aleca, primarul de Borca, a declarat c� jum�tate din populatia comunei a lucrat �n minele de la Lesu Ursului si de la Crucea, av�nd experient� �n minerit. „Comuna Borca a fost traversat� de camioanele care transportau minereu de fier. Nu stiu c�te beneficii i-ar aduce comunei Grinties redeschiderea minei, dar eu m� opun acestei decizii“, a spus Vasiel Aleca. De aceeasi p�rere este si Gheorghe Tepes Bobescu, primarul de la Bicazu Ardelean, care sustine c� dac� se va redeschide mina va fi o pat� neagr� pentru toat� Valea Muntelui. Gavril Lupu, primarul de Hangu, a pus �n balant� avantajele oferite de dezvoltarea agroturismului montan, preciz�nd c� �n comuna pe care o conduce a �nceput s� se dezvolte aceast� ramur�. „Dac� se va redeschide mina de la Grinties, �n zon� nu vor mai ajunge investitori care s� bage bani �n dezvoltarea turismului. Adic� ar fi pierderi pentru noi, de aceea cred c� trebuie puse �n balant� avantajele si dezavantajele redeschiderii minei“. Petru B�ia sper� c� se va respecta legislatia premerg�toare redeschiderii minei, si atunci exist� suficiente p�rghii pentru stoparea acestei initiative a Companiei Nationale a Uraniului. „CNU este obligat� s� respecte legislatia �n vigoare. Are nevoie de o autorizatie de mediu si trebuie f�cut� o dezbatere public� pentru asta. �n cadrul dezbaterilor ne vom sustine punctul de vedere si sper c� vom opri o activitate care ne-ar afecta pe toti, �n mod negativ“, a spus primarul de Poiana Teiului.
Salvamontistii povestesc despre lipsa vietuitoarelor �n muntii Grintiesului
Am�nunte despre cum arat� zona din preajma celor 29 de galerii si a haldelor aferente, existente pe teritoriul comunei Grinties, a oferit Raul Papalicef, seful Serviciului Salvamont. El a povestit c� la Grinties s�nt, �n momentul de fat�, c�teva galerii foarte bine puse la punct, electrificate, care contin vagonete, c�rucioare, si care �n c�teva ceasuri pot fi deschise. „�n p�r�ul Primatar ajung torentii care spal� haldele de steril din zon�. Aceast� ap� ajunge �n p�r�ul Grintiesu Mare, care se vars� �n Bistricioara si, mai departe, apa ajunge �n Lacul Bicaz. �n p�raiele Grinties si Bistricioara a disp�rut viata subacvatic�; au disp�rut p�s�rile din p�durile din Grinties. 90% dintre familiile cu copii din aceast� comun� se opun redeschiderii minei. Parcul National Ceahl�u si Consiliul Judetean colaboreaz� pentru un proiect �n baza c�ruia Valea Muntelui se va lega de Sudul Carpatilor. Pretul terenurilor �n comunele montane va creste substantial dac� se va relua lucrul �n min�, nu se va mai �nt�mpla asa“, a spus Raul Papalicef.
Medicul veterinar Gheorghe Lal�u, de cur�nd sef al Administratiei Parcului National Ceah�u, a declarat c� a v�zut, pe perioada c�t mina de la Grinties era �n exploatare, animale „schimonosite“ de radiatiile de uraniu. El a explicat c� existau vite pe care crescuser� tumori de m�rimea unui cap de nou-n�scut, dovad� clar� a caracterului negativ al radiatiilor asupra organismului. Nici bic�jenii, prin vocea primarului Constantin Catrinoiu, nu sustin varianta relu�rii lucrului �n mina de la Grinties.
Agentia de Mediu tace ca pestele
�n vreme ce primarii de pe Valea Muntelui s-au declarat categoric �mpotriva relu�rii activit�tii la Grinties, reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt au precizat c� at�ta vreme c�t competentele s�nt ale Agentiei Nationale, deciziile din teritoriu nu mai conteaz�. „Competenta �n cazul de fat� este a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. Ea a transmis Agentiei pentru Protectia Mediului Harghita s� �ntocmeasc� documentatia pentru obtinerea avizului de mediu. Compania National� a Uraniului are de realizat un program de reconstructie ecologic� a zonei, respectiv a celor 29 de galerii. De ce i s-a dat Agentiei din Harghita sarcina s� realizeze documentatia, nu m� pot pronunta, e decizia Agentiei Nationale. Noi realiz�m un �ndrumar c�tre Agentia National� pentru �ntocmirea studiului de impact asupra mediului. Dup� aceast� etap�, va avea loc dezbaterea public� �n comuna Grinties. Cam asta avem noi de f�cut �n situatia de fat�“, a declarat consilierul Maria Moldoveanu, din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt.
Am �ncercat s� afl�m si opinia reprezentantilor Companiei Nationale a Uraniului, dar niciunul nu a fost disponibil ieri. Ei opteaz� pentru reluarea exploat�rii la Grinties, iar minereul de uraniu s� fie transportat pe traseul Grinties - Prisecani - Ditr�u - Feldioara. Circul� zvonul c� reluarea lucrului la Grinties se va face cu mineri transferati de la Crucea, min� care va fi �nchis� �n perioada urm�toare, ceea ce �nseamn� �nc� o palm� tras� Neamtului, pentru c� nici acele c�teva zeci sau chiar sute de locuri de munc� promise nemtenilor de pe Valea Muntelui nu se vor mai realiza. R�m�ne de v�zut cum vor evolua lucrurile �n aceast� problem� si ce cuv�nt va avea de spus ministrul Mediului, Sulfina Barbu, care a b�tut cu pumnul �n mas� c�nd a venit la Piatra Neamt si a declarat c� at�ta vreme c�t ea va ocupa aceast� functie, mina de la Grinties va r�m�ne �nchis�.
Redeschiderea minei nu pune �n pericol s�n�tatea populatiei
Reprezentantii Autorit�tii de S�n�tate Public� (ASP) Neamt si medicii oncologi s�nt de p�rere c� redeschiderea minei de uraniu de la Grinties nu reprezint� un pericol pentru s�n�tatea populatiei din zon�. Fizicianul Corneliu Pruteanu, seful Laboratorului Igiena Radiatiilor din cadrul ASP Neamt, sustine c� m�sur�torile f�cute �n de-a lungul timpului at�t �n min�, �n diverse puncte, c�t si �n preajma acesteia arat� c� nivelul radioactivit�tii nu este nociv.
„�n decursul timpului, s-au f�cut m�sur�tori ale radioactivit�tii �n cel mai �ndep�rtat cap�t al minei, unde sap� primul om si scoate minereul de uraniu. Acolo, nivelul radiatiilor este semnificativ, dar dac� se aplic� normele �n vigoare referitoare la securitatea muncii si se foloseste o tubulatur� special� care s� asigure circulatia corespunz�toare a aerului, adic� o bun� aerisire atmosferei, �n sensul scoaterii aerului �nc�rcat de gaze rare, totul este sub control. �n rest, nu s�nt probleme. Mai trebuie avut grij� ca transportarea minereului la suprafat� s� se fac� �n conditii de maxim� securitate, pentru ca s� nu se �mpr�stie si s� nu ajung� pe mesele oamenilor. De asemenea, trebuie f�cut� cu mare atentie separarea minereului util de cel steril. Sterilul este depozitat �n gr�mezi, se efectueaz� m�sur�tori si, dac� materialul radioactiv are o concentratie peste anumite valori, se acoper� cu un strat de p�m�nt care se fixeaz� cu copaci, arbusti. Tot �n conditii de maxim� securitate trebuie s� se fac� transportul c�tre statia de �mbog�tire de l�ng� Pitesti, unde se extrage uraniul. S-au f�cut m�sur�tori ale radioactivit�tii la nivelul vegetatiei crescute pe o hald� de steril si ale unei surse de ap� care trece pe l�ng� hald� si s-a constatat c� nu s�nt probleme. Pentru a avea o idee c�t mai exact� despre pericolul radioactivit�tii, noi m�sur�m concentratia de Radon, care este un gaz inert si are, imediat sub el, patru-cinci descendenti radioactivi la care se ajunge dup� dezintegr�ri succesive. Practic, pericolul de �mboln�vire provine de la particulele Alfa care s�nt emise de izotopul Radiu 222, prin descendentii care apar dup� dezintegr�ri succesive. Particulele Alfa se depun pe particule de praf care, dac� s�nt inhalate, se fixeaz� pe alveolele pulmonare si, odat� ajunse acolo, nu mai pot fi eliminate. Acestea s�nt foarte nocive pentru organism deorece elibereaz� o foarte mare cantitate de energie radiant� care pur si simplu �l distruge prin ardere. Pentru a efectua respectivele m�sur�tori, avem la dispozitie un analizor Alfa, un aparat excelent care, chiar dac� nu e de ultim� generatie, este foarte exact si ne ajut� s� avem o imagine foarte clar� a nivelului de radiatii“, a declarat fizicianul Corneliu Pruteanu, seful Laboratorului Igiena Radiatiilor din cadrul Autorit�tii de S�n�tate Public� Neamt.
Acesta a mai opinat c� discutiile legate de riscul cresterii num�rului �mboln�virilor de cancer �n r�ndul celor care vor lucra mina Grinties sau a locuitorilor din zon� nu se justific�.
Putini bolnavi de cancer
De aceeasi p�rere este si doctor Doinita Vararu Gavrilescu, sefa sectiei Oncologie din cadrul Spitalului Judetean de Urgent� Neamt si coordonator al activit�tii de oncologie la nivelul judetului. „�n evidentele noastre figureaz� foarte putini bolnavi de cancer care s� provin� din zona Grinties si din localit�tile limitrofe. Nici localiz�rile tumorilor nu s�nt speciale si nu ne dau de g�ndit. S�nt femei cu cancer de s�n sau cancer genital si b�rbati cu cancer digestiv sau chiar pulmonar, dar �n nici un caz nu putem spune c� au vreo leg�tur� cu radioactivitatea. S� nu uit�m c� multi specialisti din lume contrazic ideea c� recrudescenta cazurilor de cancer, din ultimii 20 de ani, ar avea vreo leg�tur� cu explozia de la Cernob�l. Nici �n perioada c�nd mina functiona nu erau multe cazuri de cancer �n zona respectiv�“, a declarat doctor Doinita Vararu Gavrilescu. Cadrele medicale care �si desf�soar� activitatea la sectia Neonatologie a Spitalului Judetean Neamt spun c� nici �n vremea c�nd functiona mina, nici de c�nd nu mai functioneaz� nu au avut cazuri de copii cu malformatii grave care s� provin� din zona Grinties sau cea limitrof�.
|