Superstitii de Sf�ntul Andrei
Imaginatia rom�nilor a tesut, �n timp, �n jurul s�rb�torii de Sf�ntul Andrei, tinut� pe 30 noiembrie, legende si povesti cu strigoi, moroi, pricolici sau alte fiinte malefice. Si �n prezent, s�tenii mai au superstitii si respect� unele traditii si obiceiuri ancestrale.
„S�ntandrei“ a fost o mare divinitate geto-dac� peste care crestinii au suprapus pe Sf�ntul Apostol Andrei cel �nt�i chemat, ocrotitorul Rom�niei. Sf�ntul Andrei s-a bucurat de mare respect de vreme ce ziua lui de celebrare a �nlocuit o important� divinitate precrestin�: personificarea lupului. Numele zeului uzurpat s-a pierdut �n negura timpului. Noaptea de S�ntandrei si ciclul de �nnoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristic� a Dionisiacelor C�mpenesti si cu fermentarea vinului �n butoaie la popoarele tracice, a p�strat numeroase urme precrestine. �n vechime, moartea si renasterea divinit�tii adorate a fost substituit� de un sacrificiu sacru (pom, animal, pas�re, om si chiar a unui obiect �nsufletit simbolic). Un obicei care atest� suprapunerea s�rb�torii crestine a Apostolului Andrei peste Anul nou dacic este bocetul Andreiului. Fetele, dup� confectionarea unei p�pusi de c�rp�, numit� Andreiu, substitut al anului vechi, o asezau pe lavit� ca pe un mort si o jeleau.
Noaptea strigoilor
Aparitia celor doi sfinti mosi Andrei si Nicolae, �nceputul iernii si punerea �n miscare a haitelor de lupi s�nt semne evidente de �mb�tr�nire si degradare a timpului calendaristic. Ordinea se deterioreaz� �ncet, culmin�nd cu noaptea de 29 spre 30 noiembrie �n Noaptea strigoilor, la starea de haos. Este o noapte de spaim�, �ntruc�t spiritele mortilor ies din morminte si �mpreun� cu strigoii vii se iau la b�taie pe la hotare, r�m�n�nd pe drumuri. Duelurile s�ngeroase, cu limbile de la melit� si coasele furate din curtile gospodarilor se prelungesc p�n� la c�ntatul cocosilor, c�nd spatiul se purific�, duhurile mortilor se �ntorc �n morminte, iar sufletele strigoilor revin �n trupurile si paturile p�r�site f�r� stiinta lor. Pentru a nu se apropia de case, se m�n�nc� usturoi �n aceast� sear�. Caselor li se ung cercevelele ferestrelor, pe unde strigoii ar putea s� intre, f�c�ndu-se semnul crucii cu usturoi apoi la usi si hornuri. Strigoii vii s�nt spirite ale oamenilor, femei sau b�rbatii care �si p�r�sesc trupurile noaptea. Activitatea lor intens� este de S�ntandrei atunci c�nd se bat �ntre ele, p�n� c�nd unul iese �nving�tor, iar acesta le va fi conduc�tor p�n� �n anul urm�tor. Ceilalti se bocesc unii pe altii si �si vindec� r�nile. Oamenii obisnuiti pot vedea dup� noaptea de Sf�ntul Andrei cine este strigoi, dup� r�nile de pe fat�. �n Moldova, s-a perpetuat un obicei numit P�zitul Usturoiului si se s�rb�toreste ca la Revelion. Tinerii satului se adunau �n cete la o cas� mai mare, c�reia �i ungeau, �n timpul zilei, usile si ferestrele cu usturoi. Participantii petrec p�n� dimineat� cu m�ncare, b�utur� si dansuri. Dimineata se joac� covata cu c�p�t�ni de usturoi adus de fete si p�zit noaptea de o b�tr�n�. Petrecerea se �ncheie cu �mp�rtitul usturoiului, care va fi p�strat la icoane si folosit la vindecarea bolilor si pentru farmece �n dragoste. �n ziua de S�ntandrei se spune c� lupul �si poate �ndoi g�tul teap�n, devenind mai sprinten si mai periculos. �n ziua de Sf�ntul Andrei, fata de m�ritat prepar� o „turtuc� de Andrei“, din f�in� de gr�u, foarte s�rat�, coapt� pe plit�, pe care o m�n�nc� �nainte de culcare. B�iatul care i se va ar�ta �n vis c�-i aduce ap� s�-i potoleasc� setea o va cere de nevast� �n cursul anului.
|