Superstitii de Sf�ntul Andrei

Imaginatia rom�nilor a tesut, �n timp, �n jurul s�rb�torii de Sf�ntul Andrei, tinut� pe 30 noiembrie, legende si povesti cu strigoi, moroi, pricolici sau alte fiinte malefice. Si �n prezent, s�tenii mai au superstitii si respect� unele traditii si obiceiuri ancestrale.
„Sďż˝ntandrei“ a fost o mare divinitate geto-dacďż˝ peste care crestinii au suprapus pe Sfďż˝ntul Apostol Andrei cel ďż˝ntďż˝i chemat, ocrotitorul Romďż˝niei. Sfďż˝ntul Andrei s-a bucurat de mare respect de vreme ce ziua lui de celebrare a ďż˝nlocuit o importantďż˝ divinitate precrestinďż˝: personificarea lupului. Numele zeului uzurpat s-a pierdut ďż˝n negura timpului. Noaptea de Sďż˝ntandrei si ciclul de ďż˝nnoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristicďż˝ a Dionisiacelor Cďż˝mpenesti si cu fermentarea vinului ďż˝n butoaie la popoarele tracice, a pďż˝strat numeroase urme precrestine. ďż˝n vechime, moartea si renasterea divinitďż˝tii adorate a fost substituitďż˝ de un sacrificiu sacru (pom, animal, pasďż˝re, om si chiar a unui obiect ďż˝nsufletit simbolic). Un obicei care atestďż˝ suprapunerea sďż˝rbďż˝torii crestine a Apostolului Andrei peste Anul nou dacic este bocetul Andreiului. Fetele, dupďż˝ confectionarea unei pďż˝pusi de cďż˝rpďż˝, numitďż˝ Andreiu, substitut al anului vechi, o asezau pe lavitďż˝ ca pe un mort si o jeleau.
Noaptea strigoilor
Aparitia celor doi sfinti mosi Andrei si Nicolae, ďż˝nceputul iernii si punerea ďż˝n miscare a haitelor de lupi sďż˝nt semne evidente de ďż˝mbďż˝trďż˝nire si degradare a timpului calendaristic. Ordinea se deterioreazďż˝ ďż˝ncet, culminďż˝nd cu noaptea de 29 spre 30 noiembrie ďż˝n Noaptea strigoilor, la starea de haos. Este o noapte de spaimďż˝, ďż˝ntrucďż˝t spiritele mortilor ies din morminte si ďż˝mpreunďż˝ cu strigoii vii se iau la bďż˝taie pe la hotare, rďż˝mďż˝nďż˝nd pe drumuri. Duelurile sďż˝ngeroase, cu limbile de la melitďż˝ si coasele furate din curtile gospodarilor se prelungesc pďż˝nďż˝ la cďż˝ntatul cocosilor, cďż˝nd spatiul se purificďż˝, duhurile mortilor se ďż˝ntorc ďż˝n morminte, iar sufletele strigoilor revin ďż˝n trupurile si paturile pďż˝rďż˝site fďż˝rďż˝ stiinta lor. Pentru a nu se apropia de case, se mďż˝nďż˝ncďż˝ usturoi ďż˝n aceastďż˝ searďż˝. Caselor li se ung cercevelele ferestrelor, pe unde strigoii ar putea sďż˝ intre, fďż˝cďż˝ndu-se semnul crucii cu usturoi apoi la usi si hornuri. Strigoii vii sďż˝nt spirite ale oamenilor, femei sau bďż˝rbatii care ďż˝si pďż˝rďż˝sesc trupurile noaptea. Activitatea lor intensďż˝ este de Sďż˝ntandrei atunci cďż˝nd se bat ďż˝ntre ele, pďż˝nďż˝ cďż˝nd unul iese ďż˝nvingďż˝tor, iar acesta le va fi conducďż˝tor pďż˝nďż˝ ďż˝n anul urmďż˝tor. Ceilalti se bocesc unii pe altii si ďż˝si vindecďż˝ rďż˝nile. Oamenii obisnuiti pot vedea dupďż˝ noaptea de Sfďż˝ntul Andrei cine este strigoi, dupďż˝ rďż˝nile de pe fatďż˝. ďż˝n Moldova, s-a perpetuat un obicei numit Pďż˝zitul Usturoiului si se sďż˝rbďż˝toreste ca la Revelion. Tinerii satului se adunau ďż˝n cete la o casďż˝ mai mare, cďż˝reia ďż˝i ungeau, ďż˝n timpul zilei, usile si ferestrele cu usturoi. Participantii petrec pďż˝nďż˝ dimineatďż˝ cu mďż˝ncare, bďż˝uturďż˝ si dansuri. Dimineata se joacďż˝ covata cu cďż˝pďż˝tďż˝ni de usturoi adus de fete si pďż˝zit noaptea de o bďż˝trďż˝nďż˝. Petrecerea se ďż˝ncheie cu ďż˝mpďż˝rtitul usturoiului, care va fi pďż˝strat la icoane si folosit la vindecarea bolilor si pentru farmece ďż˝n dragoste. ďż˝n ziua de Sďż˝ntandrei se spune cďż˝ lupul ďż˝si poate ďż˝ndoi gďż˝tul teapďż˝n, devenind mai sprinten si mai periculos. ďż˝n ziua de Sfďż˝ntul Andrei, fata de mďż˝ritat preparďż˝ o „turtucďż˝ de Andrei“, din fďż˝inďż˝ de grďż˝u, foarte sďż˝ratďż˝, coaptďż˝ pe plitďż˝, pe care o mďż˝nďż˝ncďż˝ ďż˝nainte de culcare. Bďż˝iatul care i se va arďż˝ta ďż˝n vis cďż˝-i aduce apďż˝ sďż˝-i potoleascďż˝ setea o va cere de nevastďż˝ ďż˝n cursul anului.