Planeta Gheorghe A.M. Ciobanu
De altfel, fiecare dintre noi s�ntem o planet�. Cu contururile ei, cu geografia ei, cu misterele si tainele ei, cu modul ei de a interactiona cu universul din care face parte. Cu abisul necuprins al Universului si cu Dumnezeul care coordoneaz� acest abis. Despre asta si despre multe altele a vorbit profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu, cu c�teva zile �n urm�, elevilor Seminarului Teologic Franciscan din Roman, la o �nt�lnire asezat� sub semnul darurilor lui Dumnezeu.
Cu spiritu-i treaz si vivace, Gheorghe A.M. Ciobanu a descris - dup� o alt� confesiune plin� de adev�r si �nv�t�minte a p�rintelui Anton Sociu - �n linii mari, reperele unei biografii care, f�r� exagerare, ar putea fi numit� exemplar�. Cu at�t mai mult cu c�t conditiile economice, politice si sociale ale unei perioade extrem de zbuciumate si pline de cataclisme nu au fost deloc favorabile unei desf�sur�ri plenare a spiritului si potentialului detinut de eruditul romascan. Dar, acest lucru i-a permis, asa cum m�rturisea, o viziune orizontal� asupra realit�tii.
Fiu de zidar, �ndr�gostit de trenuri si locomotiv�, martor al ororilor r�zboiului si al refugiilor, n�scut la Roman, la 25 martie 1925, profesorul, eseistul, publicistul si omul de cultur� Gheorghe A.M. Ciobanu a urmat cursurile Scolii Primare de b�ieti nr.4, Liceul „Roman Vod�“ si Facultatea de Drept din Iasi pe care a absolvit-o �n 1949. Cursurile altor patru facult�ti - Medicin�, Agronomie, Arhitectur� si Filologie - au fost abandonate pe r�nd, din pricina lipsei mijloacelor de vietuire. Timp de jum�tate de secol a predat �n �nv�t�m�ntul de stat, nu mai putin de saizeci de discipline, �n treizeci si sase de scoli.
A publicat zece volume si are �n preg�tire un al unsprezecelea, s-a risipit �n sarcini obsesti pe care le-a onorat cu constiinciozitate, a trecut pe l�ng� moarte de dou�zeci si dou� de ori, a iesit �n fata unui auditoriu public de peste dou� mii de ori, este adept al teoriei lucrului bine f�cut, al pretuirii muncii si al ordinii, si are ca ideal suprem bucuria de a tr�i, de a fi, de a exista.
„Si a nu fi este tot un fel de a exista; mediocru“
„S� nu v� fie team� de acest «a fi»! Pentru c� si a nu fi este tot un fel de a exista; mediocru. Aceast� dorint� de a fi, de a mai fi si de a prea fi, este ilustrat� conving�tor de «Faust» al lui Goethe care, �n ciuda faptului c� viata este irepetabil�, o tr�ieste din nou ajung�nd, pentru o clip�, s� fie fericit: «O, clip�, mai r�m�i, c� esti at�t de frumoas�!». Cine a spus asta? B�tr�nul Faust care, la �nceput, �si dorea moartea. Si apoi, exemplul lui Rembrandt, unul din marii bog�tasi ai Amsterdamului, care ajuns cersetor, �si redescoper� opera si exclam�: «N-am tr�it degeaba pe p�m�nt!». Si, �n fine, ca s� d�m si un exemplu din arta sunetelor, Beethoven, acest nec�jit si nenorocit al istoriei care a evoluat c�tre viat� si �mplinire de la criza profund� consemnat� de celebrul testament de la Heilligenstadt“, a sustinut romascanul.
De fapt, �ntregul expozeu autobiografic al lui Gheorghe A.M. Ciobanu a fost legat de ideea fundamental� a sintezei principiilor estetizante ale celebrului irlandez Oscar Fingal O’Flahertie Wills, zis Oscar Wilde, cuprinse �n „Portretul lui Dorian Gray“. La o v�rst� c�nd �si poate revendica valabilitatea principiilor, Gheorghe A.M. Ciobanu recompune fiinta uman� din trei mari zone ce alc�tuiesc triada existential�: zona fizic�, cea sufleteasc� si, inerent, cea abisal�; toate alc�tuind �n final simbolul devenirii umane.
„�n al treilea r�nd, dragii mei, pe l�ng� s�n�tatea sufleteasc� de care vorbeam adineaori, avem nevoie si de s�n�tatea fizic�. Pe care nu stim deloc s� o pretuim. Tare m� �ntristeaz� c�nd v�d c� specia uman� s-a dedat, antihomo, trec�nd la super consum de alcool, super consum de nicotin�, super consum de droguri, super consum de chimie nociv�. Aceste lucruri care nu s�nt necesare metabolismului nostru nu au ce c�uta �n fiziologia noastr�. La v�rsta mea, de pild�, �nc� n-am �nceput s� fumez si nici s� beau. S� vedem ce va fi de s�pt�m�na viitoare. Am o oroare imens� fat� de droguri, pentru c� dezumanizeaz�, dezspiritualizeaz�, dezfiziologizeaz�. Adolescentul care are �n fat� universul si clepsidra. M� bucur c� s�nt �ntr-o institutie scolar� �n care acest cuv�nt va apare ca un neologism. Cu at�t mai mult cu c�t nu mai s�ntem pe timpul lui Rafael sau Michelangelo, c�nd atmosfera planetei era mai curat�. S�ntem �ntr-o continu� si cresc�nd� poluare a mamei p�m�ntesti si nu are rost s� facem mai mult r�u leag�nului nostru.“
O autentic� lectie de viat�. Cu at�t mai necesar� cu c�t, ast�zi, nu mai cunoastem deloc dimensiunile valorii si c�nd tot felul de nemernici, sprijiniti �n functii sau �n bani, �mboln�vesc si risipesc sufletele noastre si ale copiilor nostri.
|