 Durerea de cap
Ce poate fi mai groaznic dec�t durerea de cap? Durerea de m�sele! L�s�nd gluma la o parte, toti stim c�t de nepl�cut� poate fi o asemenea suferint�. Ea are darul de a-ti strica buna dispozitie, ba uneori chiar si programul din ziua respectiv�. Si dac� o banal� durere de cap poate s� v� afecteze foarte mult, imaginati-v� c�t de devastatoare este o migren�. Durerile de cap s�nt de mai multe feluri, cea mai comun� fiind cefaleea „de tensiune“, asociat� cel mai frecvent cu stresul si cu tensionarea muschilor de la nivelul cefei si a coloanei vertebrale cervicale. Ar mai fi cefaleea denumit� „cluster“ (ce apare �n fiecare zi, timp de mai multe s�pt�m�ni, uneori chiar luni, pentru ca la un moment dat s� dispar� si eventual s� reapar� dup� o anumit� perioad�) si migrena. Cefaleea tensional� este o entitate clinic� care se manifest� prin episoade sau st�ri de dureri de cap de intensitate usoar� sau moderat� ce nu afecteaz� activitatea zilnic� si nu se amplific� la efort fizic. Durerea este bilateral� cu senzatie de presiune, de str�nsoare sau de o greutate si nu e pulsatil�. Cefaleea tensional� episodic� poate dura de la 30 minute la 7 zile, iar cea cronic� are loc mai des de 15 zile pe lun� sau 180 zile pe an. Durerea de cap (cefaleea sau cefalalgia) este una din cele mai frecvente pl�ngeri prezentate medicului de c�tre pacienti.
�n marea majoritate a cazurilor, cefaleele s�nt primare, adic� f�r� modific�ri organice, „benigne“ si doar �n 8-10% din situatii, exceptional, manifestarea unei boli grave, cum este o tumoare cerebral� sau o arterit� temporal�, o hemoragie cerebral� sau o meningit�, cazuri �n care bolnavul trebuie s� mearg� imediat la medic si s� fie pus sub observatie. Dureri de cap severe s�nt raportate anual la 30- 40% din populatie, fiind mai frecvente �ntre v�rsta de 30 si 40 de ani. Se pare, de asemenea, c� femeile sufer� de dou� ori mai frecvent dec�t b�rbatii de acest tip de durere.
Durerea de cap, cefaleea, poate fi astfel un simptom al anxiet�tii, stresului, �ncord�rii fizice (�n special �n umeri si spate), consumului exagerat de cafea, ceai sau a �ntreruperii bruste a aportului de cafein�, alergiei alimentare, �ncord�rii ochilor, hipoglicemiei, sinuzitei, hipertensiunii. Durerile de cap mai pot ap�rea �n cazul folosirii drogurilor sau a anumitor medicamente (sau �n momentul �ntreruperii lor), �n unele afectiuni ale g�tului, ale ochilor (glaucom), ale nasului, ale sinusurilor (sinuzite), ale urechilor sau ale dintilor (infectii) sau pot fi cauzate de boli ale articulatiei temporomandibulare. Mecanismele care stau la baza acestor dureri de cap pot fi influentate si de factori ereditari. Nu s�nt, �ns�, date conving�toare despre rolul acestor factori, stresul zilnic si stilul de viat� par a avea un rol mai important.
Factori determinanti ai migrenelor
Migrena reprezint� o entitate clinic� distinct� si se manifest� ca o durere sever� �ntr-o jum�tate a capului, �n general fronto-orbitar�, continu� sau paroxistic�, foarte adesea pulsatil� si �nsotit� de semne vizuale, digestive sau generale. Migrena are intensitate variabil�, este localizat�, de obicei, doar pe o jum�tate de cap (p�n� la 40% din cazuri poate fi si bilateral�), poate fi pulsatil� (ai senzatia c� „inima �ti bate �n cap“) si, �n mod caracteristic, e agravat� de activit�ti fizice banale, precum urcatul sau cobor�tul sc�rilor, uneori chiar si de simpla miscare a capului. �n general, durerea este at�t de sever�, �nc�t �mpiedic� desf�surarea activit�tilor iar dup� ce, �n sf�rsit, a trecut, r�m�ne o senzatie de oboseal�.
Medicii deosebesc c�teva forme ale migrenei. Cel mai adesea s�nt �nt�lnite migrena simpl�, care se manifest� �n 70 % dintre cazuri, si migrena cu aur�, �n cazul c�reia debutul durerii este precedat de tulbur�ri vizuale, senzitive si motorii.
Migrena simpl� se manifest� printr-o durere de cap care pulseaz�, care creste �n intensitate �n cazul muncii fizice sau al mersului. Durata accesului de durere poate fi �ntre patru ore si dou�-trei zile. �n acest timp, �n afara durerii de cap foarte puternice, persoana respectiv� dezvolt� st�ri de great�, nesuport�nd lumina puternic� si zgomotele. Migrena clasic� (cu aur�) este precedat� de aparitia unui fenomen neurologic cunoscut sub numele de „aur�“, cu 15-60 minute �nainte de declansare. Majoritatea aurelor s�nt vizuale si s�nt descrise ca flash-uri luminoase, linii �n zig-zag sau imagini distorsionate. Unele persoane acuz� chiar pierderea temporar� a vederii. O astfel de criz� poate dura o zi sau dou�. Exist� elemente care favorizeaz� aparitia migrenelor si care s�nt cunoscute sub numele de triggeri sau factori declansatori. Ei pot fi extrem de variati, de la schimb�rile emotionale p�n� la anumite alimente sau mirosuri. Cei mai frecventi s�nt: modific�rile hormonale, alimentele ca ciocolata, br�nzeturi, vin rosu, cofeina, citrice, carentele �n alimentatie, dietele severe si obiceiul de a s�ri peste micul dejun si mesele din timpul zilei ce au ca efect sc�derea nivelului de zah�r din s�nge, factor declansator al migrenei. De asemenea, este foarte important mediul �n care lucr�m, ecranul calculatorului poate fi o surs� de lumin� puternic� si poate determina migrene. Prea multe sau prea putine ore de somn pot cauza migrena. E foarte important de stiut ce anume produce migrena, care este factorul ei declansator, ca acesta s� poat� fi evitat pe viitor. Exist� mai multe solutii pentru evitarea durerilor de cap: reglarea regimului de somn, alimentatie echilibrat�, exercitii fizice, �ntreruperea fumatului, reducerea consumului de alcool. Se evit�, de asemenea, produsele alimentare picante si b�uturile alcoolice, care pot m�ri excitabilitatea sistemului nervos. Este, de asemenea, necesar� o informare despre caracterul maladiei, evitarea factorilor ce o pot provoca, �ntelegerea riscului abuzului medicamentos, necesitatea tratamentului profilactic nonmedicamentos si psihoterapeutic sistematic pentru a preveni recidivele.
|
Autentificare
