Zodia tulburelului

• tulburelul din butoaiele gospodarilor se „evaporďż˝“ ďż˝nainte de a se fi limpezit, iar gospodarii zac pe sobe, ďż˝n nestire • la tarďż˝, ďż˝n marea majoritate, doar femeile mai fac treabďż˝, ďż˝n aceastďż˝ perioadďż˝ si se plďż˝ng cďż˝ au niste „animale“ ďż˝n casďż˝ •

Satele limitrofe bďż˝trďż˝nei urbe a lui Roman Musat trec, ďż˝n aceastďż˝ perioadďż˝, prin forfota specificďż˝ sfďż˝rsitului de toamnďż˝, cu numeroasele ei munci agricole, dar... nu prea mai are cine lucra. Pe lďż˝ngďż˝ strďż˝nsul paielor de pe cďż˝mp si aducerea lor ďż˝n gospodďż˝rii, tďż˝ranii se pregďż˝tesc de arat si aranjarea curtilor pentru iernat, dar, ca ďż˝n fiecare an, „tulburelul“ ďż˝i „saboteazďż˝“ pe majoritatea capilor de familii. Veche de mai bine de douďż˝ sďż˝ptďż˝mďż˝ni, licoarea lui Bachus nu a apucat sďż˝ se limpezeascďż˝ prea bine ďż˝n beciuri cďż˝ si a ďż˝nceput sďż˝ curgďż˝ prin canele direct ďż˝n gurile ďż˝nsetate ale gospodarilor. Din cauza aceasta, gospodinele sďż˝nt ďż˝n pragul disperďż˝rii. Pe de altďż˝ parte, mai sďż˝nt si cazuri care si acestea ajung sďż˝ zacďż˝ ďż˝n nestire prin cotloanele caselor sau prin santuri. „Animalul ďż˝sta nu-i treaz nici astďż˝zi, de sďż˝rbďż˝toare. Nu stiu cum de se ďż˝mbatďż˝, cďż˝ nu mai are nici un strop de vin ďż˝n beci. L-a bďż˝ut aproape tot pďż˝nďż˝ s-a prins fiul meu si «i-a dat cep» la celďż˝lalt butoi. A curs tot vinul pe jos, ca sďż˝ se ďż˝nvete minte. Omul meu nu face nimic toatďż˝ ziua. Dacďż˝ plec la oras si ďż˝i zic sďż˝ aibe grijďż˝, nici la vacďż˝ nu poate sďż˝-i dea o gďż˝leatďż˝ de apďż˝. Se trezeste dimineatďż˝ si cautďż˝ sďż˝ bea ceva, cďż˝ de mďż˝ncare nici cďż˝-i vorba, «are arsuri» dacďż˝ ia ceva pe stomacul gol. Dacďż˝ a vďż˝zut cďż˝ nu mai are vin, a dat fuga la privatizat, care-i dďż˝ pe datorie. Nu trebuie mult, un pahar de rachiu sau un sfert de vin si «e gata». Abia ajunge acasďż˝, sďż˝ se punďż˝ pe sobďż˝ si sďż˝ sforďż˝ie, iar eu fac totul“, s-a plďż˝ns Maria A., din Horia. Sďż˝tulďż˝ de muncďż˝, femeia a mai povestit cďż˝, din „fericire“, ďż˝n opinia ei, nu este singura ďż˝n aceastďż˝ situatie, asa cďż˝ nu-i mai este rusine cu „omul ei“. ďż˝ntrebatďż˝ de unde are bďż˝rbatul bani, cďż˝ birtasii nu dau vesnic bďż˝uturďż˝ „la caiet“, rďż˝spunsul a venit simplu: „Dispare cďż˝teva ore pe zi si crapďż˝ lemne pe la vecinele mai bďż˝trďż˝ne, care nu au nici un ajutor si sďż˝nt nevoite sďż˝-l primeascďż˝“. Dupďż˝ cďż˝tiva butuci despicati si douďż˝ pahare de vin, gospodarii revin pe la case ametiti dar si cu ceva bani ďż˝n buzunar. Pe lďż˝ngďż˝ cei care zac ďż˝n propriile curti, alti sďż˝teni preferďż˝ sďż˝ meargďż˝ la bar unde bďż˝utura este „mai dulce“ dacďż˝-i ďż˝nghititďż˝ cu povesti si bďż˝rfe. Acestia „esueazďż˝“, pďż˝nďż˝ la urmďż˝, pe marginea santurilor sau lďż˝ngďż˝ garduri si sďż˝nt culesi de cunoscuti sau de propriile sotii, plecate ďż˝n „recunoastere“. Si cicďż˝ asa o tin toatďż˝ iarna, nefiind bďż˝gati ďż˝n seamďż˝ decďż˝t pe la sďż˝rbďż˝tori, cďż˝nd „oricum, toatďż˝ lumea serveste un pďż˝hďż˝rel“.
FOTO: Bďż˝utura, bat-o vina, ďż˝i „moleseste“ pe gospodari