Preconizat� crestere a fortei de munc� str�ine

• pentru 2007, vor fi pregďż˝tite 15.000 de permise • mďż˝sura se datoreazďż˝ plecďż˝rii muncitorilor romďż˝ni ďż˝n tďż˝rile UE si unei potentiale afluente de personal din tďż˝rile vecine •

Integrarea Rom�niei �n Uniunea European�, care va genera o migrare semnificativ� a fortei de munc� autohtone peste hotare, va duce la o crestere a permiselor de munc� obtinute �n Rom�nia de c�tre cet�tenii str�ini. �n acest context, autorit�tile s-au preg�tit si intentioneaz� s� dubleze num�rul permiselor de munc� pentru cet�tenii str�ini, �n anul viitor. Dac� pe parcursul lui 2006 au fost eliberate 10.000 de permise de munc�, num�rul acestora, pentru anul viitor, va fi de 15.000. Departamentul pentru Munc� �n Str�in�tate si-a luat o marj� de sigurant� �n aceast� privint�, desi, conform datelor statistice, permisele de munc� pentru anul �n curs nu au fost epuizate. Din totalul de 10.000 de documente, au fost solicitate si eliberate numai 6.500. Cei mai multi dintre cet�tenii str�ini care au lucrat �n mod legal �n tara noastr� s-au orientat c�tre domeniul industriei usoare, respectiv confectii, servicii, dar si spre sistemul bancar. Destul de multi dintre acestia ocup� posturi de dealeri sau manageri �n societ�ti comerciale mari, de asigur�ri sau de investitii. Angajatorul care apeleaz� la serviciile cet�tenilor str�ini s�nt obligati, prin lege, s� le ofere, lunar, un salariu minim de aproximativ 300 euro, ceea ce, �n Rom�nia, reprezint�, de fapt, salariul mediu pe economie. Conform legislatiei, patronii nu au voie s� angajeze str�ini dec�t �n momentul �n care rom�nii nu se arat� interesati de oferta lor, acestia av�nd �nt�ietate la ocuparea locurilor de munc� vacante. Pentru a putea munci �n Rom�nia, cet�tenii str�ini trebuie s� beneficieze de locuint� pe perioada contractului de munc�, iar angajatorii nu au obligatia de a le asigura cazare. �n principal, s�nt asteptati migranti din Republica Moldova sau din Ucraina, dar nu este deloc de neglijat forta de munc� din China. Este celebru, deja, agentul economic din judetul vecin, Bac�u, care a angajat �ntr-o fabric� de confectii numai lucr�toare din China. Acesti salariati s�nt ceva mai modesti �n privinta drepturilor salariale, dar, �n afar� de forta de munc� str�in� care lucreaz� cu acte �n regul�, o pondere important� este detinut� de cei care s�nt angajati la negru. Conform datelor statistice, �n Neamt au contracte legale de munc� �n derulare un num�r foarte mic de cet�teni str�ini. De remarcat este �n �n ultimele dou� luni, la diverse societ�ti din judet au fost descoperite cazuri de munc� la negru, c�teva zeci de muncitori din Republica Moldova prest�nd diverse activit�ti f�r� s� aib� documente legale �ntocmite de patroni.