De vorb� cu duhovnicul Iustin P�rvu: Despre monahism si rolul acestuia (III)
• „constat�m cu durere c� si prin m�n�stiri p�trunde duhul lumii de ast�zi: exist� multe sov�ieli si nestatornicie, iar, uneori, si revolt� care va atrage dup� sine si m�nia lui Dumnezeu. Cine mai are un dram de constiint�, at�t monahi, c�t si crestini de r�nd trebuie s� lupte mult cu ei �nsisi si cu avalansa tehnicii moderne de ast�zi, s� caute simpatia si evlavia fat� de cele sfinte“, sustine p�rintele Iustin Viata crestinului ortodox trebuie s� se defineasc� printr-o ascez� crestin�. Aceast� ascez� �i �nt�reste duhul, oferindu-i, astfel, autenticitatea ca templu �n care Hristos lucreaz� spre �nnoirea omului. Asceza nu �nseamn� doar post si rug�ciune, ci la acestea dou� se mai adaug� si atitudinea omului fat� de creatia lui Dumnezeu. Societatea de ast�zi, postmodern�, atras� numai de materie creaz� �n om frica de a nu putea supravetui f�r� cantit�ti imense de hran�, b�utur� si �mbr�c�minte. S-au dat �n folosint� depozite, hale, magazii pe a c�ror firm� vezi adesea scriind „super...“. Aceast� orientare a omului c�tre partea material� a vietii �l distrage de la tr�irea spiritual�, de la adev�rata hran� care trebuie s� lumineze sufletele �n asceza crestin-ortodox�: post, rug�ciune si mai cu seam� acum, �n aceste timpuri, respingerea si refuzarea a ceea ce diavolul �i ofer� omului, av�nd ca scop �ndep�rtarea de Dumnezeu. �n acest context, monahismul ortodox trebuie s� fie cel care tine flac�ra si se opune, prin tr�irea ascetic�, la conceptia si mentalitatea diabolic� despre lume. Asa cum monahul trebuie s� fie cump�rat �n toate actele sale, s�-si taie voia proprie, s� se jertfeasc� pentru Dumnezeu si aproapele din dragoste, �ng�duint� si r�bdare, asa si omul trebuie s� fie constient c� la botezul �n biserica ortodox� Dumnezeu i-a d�ruit harul, iar el trebuie s� considere tot ceea ce-l �nconjoar� ca dar si dragoste a lui Dumnezeu fat� de om. Nu e de ajuns s� postesti si s� te rogi, si gata, crezi c� esti un mare ascet. Sfintii p�rinti erau mari asceti deoarece, pe l�ng� post si rug�ciune, �si r�stigneau patimile cele ascunse. Renunt�nd la omul cel vechi, la existenta adamic�, crestinul trebuie s� lupte cu sine pentru dob�ndirea si �mp�rt�sirea hristic�. Astfel, monahul nu neag� creatia sau lumea, ci lupta �mpotriva felului �n care diavolul �l ispiteste s� tr�iasc�. Circul� o idee eronat� cum c� asceza este numai pentru monahi ca scop pentru cur�tirea spiritual� si des�v�rsire. Crestinul ortodox trebuie s� se afle permanent �ntr-o tr�ire ascetic�, deoarece aceasta aduce un echilibru, �n primul r�nd, �n functionarea tuturor sistemelor care alc�tuiesc structura fizic� si psihic� a omului, apoi �i ofer� o anumit� subtirime a duhului, potoleste instinctele si patimile care ne provoac� permanent. Hristos ne �nvat�, �ns�, prin �ns�si pilda sa c� treapta cea mai �nalt� a ascezei este iubirea pentru aproapele si iertarea care cer o jertf� deplin�. Monahismul, asa cum �l tr�im noi, ast�zi, cu ultimele zv�cnituri ar trebui s� lupte si s� re�nnoiasc� �n m�n�stiri duhul sfintilor p�rinti. Constat�m cu durere c� si prin m�n�stiri p�trunde duhul lumii de ast�zi: exist� multe sov�ieli si nestatornicie, iar, uneori, si revolt� care va atrage dup� sine si m�nia lui Dumnezeu. Cine mai are un dram de constiint�, at�t monahi, c�t si crestini de r�nd trebuie s� lupte mult cu ei �nsisi si cu avalansa tehnicii moderne de ast�zi, s� caute simpatia si evlavia fat� de cele sfinte. Hristos ne-a f�cut un mare dar: vietuirea monahiceasc�, iar aceasta reprezint� cea mai mare jertf� pe care Biserica Ortodox� o aduce lumii, �ns� trebuie s� lupt�m pentru mentinerea nealterat� a duhului monahicesc �n cadrul bisericii.
|