S�n�tatea - �ntre ciment, statistic� si autorit�ti

Nota redactiei „Monitorul“: Acest articol a fost documentat si realizat de doi ziaristi de la sďż˝ptďż˝mďż˝nalul „Cuvďż˝ntul“, ziar care apare ďż˝n orasul Rezina, din Republica Moldova. Ratiunea de a-l publica ďż˝n cotidianul nemtean este datďż˝ de faptul cďż˝ articolul va participa la un concurs organizat de Asociatia Presei Independente, care are sediul la Chisinďż˝u. Unul din proiectele organizatiei, demarat anul trecut, vizeazďż˝ colaborarea transfrontalierďż˝ romďż˝no-moldoveneascďż˝, ďż˝n lupta pentru o informare liberďż˝ a cetďż˝teanului, stiut fiind faptul cďż˝, ďż˝n republica de peste Prut, presa este tratatďż˝ de autoritďż˝ti diferentiat, ziarele independente si care nu sďż˝nt ďż˝n gratiile Puterii fiind supuse la tot felul de sicane.

S�tenii tr�iec cu 4 ani mai mult dec�t or�senii

Mai �nt�i, putin� statistic�. Potrivit Biroului National de Statistic� (BNS), �n Republica Moldova, durata medie a vietii locuitorilor de la sate este mai mare cu aproximativ patru ani, fat� de cea a or�senilor. �n raportul respectiv, f�cut public la �nceputul lunii octombrie, BNS precizeaz� c� b�rbatii din localit�tile rurale tr�iesc, �n medie, cu 3,7 ani mai mult dec�t cei din orase, iar femeile de la tar� - cu 3,4 ani mai mult dec�t cele din orase. �n anul 2005, durata medie a vietii la b�rbati a fost de 63,9 ani, iar la femei - de 71,8 ani. Cel mai sc�zut nivel al indicatorului duratei vietii s-a �nregistrat �n 1995, c�nd a fost de 65,8 ani. Potrivit unui raport realizat anterior de c�tre BNS, la �nceputul anului 2006, �n Moldova locuiau 475,2 mii persoane cu v�rsta de 60 ani si peste, ceea ce constituie a patra parte din populatie, iar peste 11% din num�rul cet�tenilor s�nt persoane care au mai mult de 80 ani. Statul, confom Legii privind protectia mediului �nconjur�tor, recunoaste dreptul tuturor persoanelor fizice la un mediu s�n�tos, �n care scop asigur�, �n conformitate cu legislatia �n vigoare: accesul deplin, operativ si liber la informatiile privind starea mediului si starea s�n�t�tii populatiei, ca si dreptul la informare si consultare asupra proiectelor de amplasare si construire a obiectivelor cu efecte negative asupra mediului, de refacere si amenajare a teritoriului, a localit�tilor urbane si rurale.

Autorit�tile atac�, cimentistii se ap�r�

Multi locuitori din orasul Rezina (oras aflat la granita cu asa-zisa Republicďż˝ Transnistria - n.r. Monitorul), satele Ciorna, Mateuti si Popďż˝uti considerďż˝ cďż˝ emisiile uzinei de ciment din Rezina afecteazďż˝ serios mediul si sďż˝nďż˝tatea populatiei din regiune; cďż˝ pe an ce trece tot mai multďż˝ lume suferďż˝ de boli ale aparatului respirator si tractului digestiv, moare de cancer, cauza principalďż˝ fiind una: praful si gazele uzinei de ciment. Conducďż˝torii raionului si ai Primďż˝riei Rezina sďż˝nt de aceeasi pďż˝rere, desi opereazďż˝ cu argumente de tipul „vedeti ce iese prin cosul uzinei“ sau „uitati-vďż˝ ce strat gros de praf acoperďż˝ totul ďż˝n jur“. Administratia SA „Ciment“, la rďż˝ndul ei, sustine cďż˝ ďż˝ntreprinderea respectďż˝ ďż˝ntocmai normele ďż˝n ce priveste cantitatea si calitatea emisiilor; cďż˝ ďż˝n ultimii ani au fost investite milioane de lei ďż˝n modernizarea utilajelor; cďż˝ impactul negativ al uzinei asupra mediului, dupďż˝ ce ďż˝ntreprinderea a fost privatizatďż˝ de Compania Lafarge, s-a redus considerabil si ďż˝nvinuirile ďż˝n ce priveste sporirea morbiditďż˝tii populatiei sďż˝nt nefondate. Acum doi ani, cďż˝nd relatile dintre administratia SA „Ciment“ si autoritďż˝tile locale se ďż˝nrďż˝utďż˝tise ďż˝n mod deosebit, O. Crisu, ex-director activitďż˝ti la ďż˝ntreprindere, afirma deschis cďż˝ cineva rďż˝spďż˝ndeste zvonuri referitor la impactul negativ al emisiilor uzinei asupra sďż˝nďż˝tďż˝tii populatiei, avďż˝nd anumite interese. „Dacďż˝ am satisface poftele si ambitiile mereu crescďż˝nde ale cďż˝torva demnitari din Rezina“ - spunea O. Crisu - „n-ar exista nici un fel de probleme de ordin sanitar sau ecologic“.
La uzinele de ciment din Rom�nia, si nu numai, sustinea O. Crisu, se folosesc, �n calitate de combustibil de alternativ�, cantit�ti mari de deseuri industriale, �ntreprinderile lucreaz� pe c�rbune si p�cur� si nimeni nu are pretentii �n ce priveste starea ecologic� si sanitar�.

Statistica dďż˝ dreptate cimentistilor

Statistica medical� oficial� din Republica Moldova, �n fond, d� dreptate cimentistilor. Potrivit unei informatii prezentate de administratia Spitalului Raional Rezina, starea s�n�t�tii populatiei �n satul Ciorna, spre exemplu, �n ultimii cinci ani... s-a �mbun�t�tit. Dac� �n anul 2000, aici fuseser� �nregistrate 20 de cazuri de cancer, �n 2005 au fost numai 13. Este �n descrestere dinamica �mboln�virilor aparatului digestiv si celui cardiac. Iar incidenta morbidit�tii aparatului respirator, �n 2005, a crescut fat� de 2001 doar cu 9 unit�ti. La capitolul morbiditatea aparatului respirator, la P�p�uti, �n perioada dat�, este atestat� o crestere de 11, la Rezina - de 4 procente, iar �n Mateuti incidenta acestei maladii este �n descrestere. Anuarul statistic editat de Ministerul S�n�t�tii ne ofer� o informatie si mai curioas�. Potrivit lucr�rii, nivelul mortalit�tii din cauza �mboln�virilor aparatului respirator, inclusiv pneumonii acute, la Rezina este mult mai jos dec�t la Orhei si Sold�nesti, unde, dup� c�te se stie, nu s�nt uzine de ciment, dar nici alte �ntreprinderi de profil. O situatie similar� a fost atestat� si la compartimentul mortalitatea din cauza bolilor oncologice, ale aparatului digestiv, inclusiv ciroze hepatice. La P�p�uti, potrivit datelor Oficiului Stare Civil� Rezina, num�rul deceselor, �n anii 2000-2003, a fost cam la acelasi nivel, ca mai apoi s� se reduc� aproape de dou� ori. Dinamica deceselor este �n descrestere, �n ultimii ani, si �n Rezina, Ciorna, Mateuti. Pe c�nd �n Lalova, localitate situat� departe de Rezina si R�bnita, �ntr-un loc deosebit de pitoresc pe malul Nistrului, dinamica morbidit�tii si a deceselor este �n crestere. Conform unui raport al lui G. Drapac, medic sef-adjunct al Spitalui Central R�bnita, prezentat Sovietului raional de deputati ai poporului, �n 2005, morbiditatea de boli oncologice la R�bnita era cea mai mare �n regiunea transnistrean�, iar din anul 2001, p�n� �n 2004, a crescut cu circa 200 de unit�ti. Incidenta de boli oncologice la R�bnita la 100 mii de locuitori este aproape de dou� ori mai mare dec�t media pe Republica Moldova. Iar �n Rezina, conform statisticii, mortalitatea de tumori maligne la 100 mii de locuitori este de dou� ori mai mic� dec�t �n R�bnita. Rezina si R�bnita s�nt situate �ntr-un teritoriu cu perimetrul de circa zece kilometri, adic� practic �n acelas mediu.

Datele statistice nu reflecr� starea real� a morbidit�tii

Aici apare ďż˝ntrebarea: cine este mai aproape de adevďż˝r - medicina si administratia SA „Ciment“, ori cei care sustin cďż˝ sďż˝nďż˝tatea populatiei din regiune degradeazďż˝ evident, cauza principalďż˝ fiind uzina de ciment? D-na Maria Florea, medicul-sef al Spitalului Raional Rezina, este de pďż˝rerea cďż˝ industria din Rezina-Rďż˝bnita, desigur, influenteazďż˝ negativ nivelul morbiditďż˝tii si al mortalitďż˝tii populatiei, precizďż˝nd, totodatďż˝, cďż˝ nu poate afirma cu certitudine care uzinďż˝ si ce parte de vinďż˝ poartďż˝. D-nii Petru Peru, directorul Centrului Medicilor de Familie, si Nicolae Bencheci, directorul Centrului de Medicinďż˝ Preventivďż˝ Rezina, au afirmat cďż˝ datele statistice nu reflectďż˝ starea realďż˝ a morbiditďż˝tii din regiune. Potrivit acestora, ďż˝n ultimii 10-15 ani, nimeni nu a fďż˝cut investigatii serioase ďż˝n acest domeniu, care sďż˝ cuprindďż˝ cel putin majoritatea populatiei din localitďż˝tile situate ďż˝n preajma uzinei si care pretind cďż˝ suferďż˝ din cauza acesteia. Statistica oficialďż˝, spuneau acestia, depinde de asigurerea teritoriului cu cadre medicale, nivelul de ďż˝nzestrare al institutiilor medicale, al dispensarizďż˝rii populatiei etc. Dacďż˝ raionul Orhei este asigurat mai bine cu medici de familie decďż˝t Rezina, spunea d-na Florea, desigur acolo mai multďż˝ lume se va adresa la medici si tabloul morbiditďż˝tii va fi mai real. Acelasi G. Drapac a recunoscut cďż˝ cifrele existente nu reflectďż˝ starea realďż˝ de lucruri din orasul Rďż˝bnita, deoarece investigatiile cu privire la ďż˝mbolnďż˝virile de cancer cuprind mai putin de jumďż˝tate din populatie.
Pentru a cunoaste situatia real�, au concretizat factorii de decizie din domeniul s�n�t�tii al raionului Rezina, este nevoie de niste investigatii complexe �n localit�tile de referint�, dar acestea pot fi realizate doar cu participarea si sustinerea institutiilor de profil de rang republican. Si dac� asemenea studii nu se fac, desi avem �n republic� institutiile respective, cum r�m�ne cu dreptul cet�tenilor de a avea o informatie complet� si veridic� privind starea mediului si a s�n�t�tii populatiei?

Specialistii sanitari si ecologistii vin cu alte argumente

ďż˝ntr-un timp, Centrul National de Medicnďż˝ Preventivďż˝ refuza sďż˝ ofere presei orice informatie despre cantitatea si calitatea emisiilor uzinei de ciment din Rezina, motivďż˝nd cďż˝ informatia este confidentialďż˝, deoarece analizele respective se fac la comanda SA „Ciment“. ďż˝ncepďż˝nd cu 2004, situatia s-a schimbat. La solicitarea sďż˝ptďż˝mďż˝nalului „Cuvďż˝ntul“, d-na Ana Volneanschi, medic sef-adjunct de stat al Republicii Moldova, ne-a relatat, utilizďż˝nd cifre concrete, cďż˝ Centrul National de Medicinďż˝ Preventivďż˝ efectueazďż˝, anual, investigatii de laborator ale calitďż˝tii aerului atmosferic, la hotarul cu satele Ciorna, Pďż˝pďż˝uti, Mateuti si orasul Rezina, ďż˝n perioada ďż˝n care uzina lucreazďż˝ si, practic, la nici una din substantele poluante nu au fost stabilite depďż˝siri considerabile de CMA (concentratii maxime admisibile). Si asta chiar ďż˝n situatia ďż˝n care, ďż˝n timpul controlului din 2004, bunďż˝oarďż˝, din 73 surse de poluare, numai 34 erau dotate cu sisteme de purificare a aerului, dar care nu functionau permanent, ci doar 3-6 luni ďż˝n an. D-na Volneaschi a precizat cďż˝, ďż˝n ultimii ani, s-a redus influenta negativďż˝ a uzinei de ciment din Rezina asupra conditiilor de trai ale populatiei din regiune, fapt conditionat de regimul sezonier de lucru al ďż˝ntreprinderii, dar si de modernizarea utilajelor. Potrivit datelor Centrului National de Medicinďż˝ Preventivďż˝, emisiile anuale ale uzinei de ciment din Rezina se cifreazďż˝ la 500-600 tone de pulbere si gaze. ďż˝n aceeasi ordine de idei, ďż˝n cadrul unei conferinte de presďż˝, Hubert Pillet, director integrare la SA „Ciment“, informa jurnalistii cďż˝, ďż˝n 2005, la compartimentul protectia mediului, ďż˝ntreprinderea a investit 2 milioane 99 mii lei, de trei ori mai mult ca ďż˝n 2001, iar ďż˝n 2006, pentru instalarea unor filtre noi la statiile de monitorizare a aerului, ďż˝n zona uzinei, au fost valorificate, deja, circa 5,5 milioane de lei.
Grigore Talpďż˝, seful Inspectiei Ecologice Rezina, a fost si mai explicit. Potrivit acestuia, fabricii i s-a stabilit o cantitate limitďż˝ de substante solide admisibilďż˝ spre degajare, de 1.800 tone. ďż˝n realitate, degajďż˝rile sďż˝nt mult mai mici, mai ales dupďż˝ ce ďż˝n 2005-2006 au fost schimbate filtrele. Dl Talpďż˝ sustine cďż˝ dejectiile animale, apele reziduale si alte gunoaie menajere care au invadat rďż˝pile, inclusiv Valea Ciornei si malul Nistrului, ďż˝mprejurimile localitďż˝tilor, sďż˝nt de zeci de ori mai periculoase pentru mediu si sďż˝nďż˝tatea oamenilor, decďż˝t pulberea de la uzina de ciment. Acesta a declarat cďż˝, ďż˝n urma unor calcule, orasul Rezina, satele Ciorna, Mateuti, Pďż˝pďż˝uti aruncďż˝, anual, circa 75 mii tone de dejectii animale. Doar orasul Rezina varsďż˝, zilnic, peste o mie tone de ape reziduale, cea mai mare parte din ele nimerind ďż˝n Nistru, ďż˝n apele freatice, polueazďż˝ solul si aerul. Aceste probleme le cunosc toti, de la primari, pďż˝nďż˝ la prim-ministru, inclusiv populatia. Dar nimic nu se ďż˝ntreprinde pentru a schimba lucrurile. „Actele ďż˝ntocmite de noi nu au, practic, nici un efect, deoarece sanctiunile stabilite de judecďż˝tori, mai ales cďż˝nd vine vorba de demnitari sau conducďż˝tori, sďż˝nt pur simbolice. Problemele noastre de sďż˝nďż˝tate anume de aici se trag, iar nu de la pulberea emanatďż˝ de uzina de ciment care, pďż˝nďż˝ a ajunge ďż˝n mediu, este arsďż˝ la o temperaturďż˝ de 1.500-2.000 de grade. Noi avem mai mult praf de la transportul auto, din cauza drumurilor deteriorate, dar ďż˝n acest caz n-avem pe cine ďż˝nvinui“, a remarcat dl Talpďż˝.

�n lipsa unor informatii corecte, apar suspiciunea si ne�ncrederea

ďż˝n timp ce medicina nu poate demonstra dreptatea, dar nici infirma acuzatiile populatiei si ale autoritďż˝tilor, ďż˝n adresa SA „Ciment“, administratia acesteia ďż˝ncearcďż˝ singurďż˝ sďż˝-si slefuieascďż˝ imaginea si reputatia. ďż˝n ultimii doi ani, aici au ďż˝ncercat sďż˝ implementeze douďż˝ proiecte. Primul - utilizarea ďż˝n calitate de combustibil de alternativďż˝ a deseurilor industriale si menajere - era menit sďż˝ salveze republica de o catastrofďż˝ ecologicďż˝. Al doilea - reconstructia uzinei pentru a o trece de la gaze naturale la combustibil solid - vizeazďż˝ mai mult interesele ďż˝ntreprinderii, pďż˝strarea competitivitďż˝tii cimentului pe piatďż˝ ďż˝n legďż˝turďż˝ cu majorďż˝rile extensive ale pretului la gaze.
Si ďż˝ntr-un caz, si ďż˝n altul, administratia uzinei a respectat ďż˝ntocmai dreptul populatiei la informare si consultare asupra proiectelor pe care dorea sďż˝ le implementeze, efectele lor posibile ďż˝n aspect ecologic si sanitar. Ideea cu utilizarea deseurilor ďż˝n calitate de combustibil alternativ a fost stopatďż˝ chiar dupďż˝ primele testďż˝ri. Initial, specialistii Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, participanti la testarea procesďż˝rii, ďż˝n calitate de combustibil, a cauciucurilor uzate au informat sďż˝ptďż˝mďż˝nalul „Cuvďż˝ntul“ cďż˝ rezultatele sďż˝nt pozitive si administratia analizeazďż˝ posibilitďż˝tile de achizitionare a deseurilor respective. Peste un timp, ďż˝nsďż˝, Ministerul Ecologiei a suspendat realizarea proiectului, fďż˝rďż˝ a informa opinia publicďż˝ despre cauzele concrete ale acestei decizii. Potrivit unor activisti din satul Ciorna, nemultumiti de atitudinea administratiei SA „Ciment“ fatďż˝ de localitatea lor, anume actiunile lor de protest ďż˝mpotriva utilizďż˝rii deseurilor, au determinat ministerul sďż˝ stopeze implementarea proiectului. Apropo, cďż˝tiva ani mai ďż˝nainte, functionarii din acelasi minister, ďż˝mpreunďż˝ cu colegii lor de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Apďż˝rďż˝rii se strďż˝duiau sďż˝ convingďż˝ populatia si autoritďż˝tile din Rezina cďż˝ ďż˝n cuptorul uzinei de ciment pot fi incinerate, fďż˝rďż˝ nici un pericol pentru mediu si sďż˝nďż˝tatea oamenilor, cele cďż˝teva mii tone de pesticide inutilizabile si interzise. Lumea nu i-a crezut si Guvernul a fost nevoit sďż˝ modifice hotďż˝rďż˝rea ďż˝n cauzďż˝. Si ďż˝n cazul cu pesticidele, si ďż˝n cel cu deseurile, rezinenii nu s-au clarificat: intentiile Guvernului au fost gresite sau protestele au fost dure? Dar unde nu-i informatie si claritate, apar suspiciunile, lipseste ďż˝ncrederea...

�n Rom�nia, situatia este alta

Din discutiile cu specialistii de la SA „Ciment“, am aflat cďż˝ ďż˝n alte tďż˝ri, inclusiv Romďż˝nia, ďż˝n industria cimentului se utilizeazďż˝ larg, ďż˝n calitate de combustibil, cďż˝rbunele si petcoxul, deseurile industriale si managere, fďż˝rďż˝ a se ďż˝ncďż˝lca standardele ecologice si sanitare care sďż˝nt mult mai dure decďż˝t cele din Republica Moldova. Ascultďż˝nd istoria despre divergentele dintre SA „Ciment“ Rezina, autoritďż˝ti si populatia din regiunea fabricii, N.Oprea, patronul firmei „Baiconur“ din Bicaz, judetul Neamt, un basarabean stabilit cu traiul si afacerea acolo acum zece ani, a remarcat cďż˝, pďż˝nďż˝ la privatizarea uzinei de ciment din Bicaz de cďż˝tre firma germanďż˝ Heidelbergcement, dar mai ales pďż˝nďż˝ ďż˝n 1989, si acolo existau probleme. La redactia cotidianului „Monitoril de Neamt“, ce apare la Piatra Neamt, am aflat cďż˝ erau degajďż˝ri mari de praf si gaze. ďż˝ncetul cu ďż˝ncetul, situatia s-a schimbat. Noii proprietari au modernizat ďż˝ntreprinderea ďż˝n conformitate cu standardele germane si mondiale, fiind fďż˝cute investitii majore ďż˝n protectia mediului. Acum, nimeni nu se mai plďż˝nge cďż˝ ar fi afectat de activitatea uzinei. Prin intermediul unor panouri electronice, la Piatra Neamt, populatia este informatďż˝ permanent despre volumul si componenta emisiilor din atmosferďż˝, iar organele sanitare si ecologice urmďż˝resc respectarea strictďż˝ a normativelor. Uzina de ciment de la Medgidia, ca si cea din Rezina, face parte din grupul Lafarge. Desi produce anual circa 2 milioane de tone de ciment, de douďż˝ ori si ceva mai mult decďż˝t cea din Rezina, uzina din Medgidia este mult mai compactďż˝. Combustibilul principal este cďż˝rbunele si pďż˝cura, alďż˝turi de care, de cďż˝tiva ani, se folosesc si cauciucuri, deseuri din plastic, reziduri petroliere, lacuri si vopsele etc. Uzina are autorizatie de a utiliza zece feluri de combustibili alternativi, responsabil de acest sector, de mai mult timp, fiind rezineanul Nicolae Cuzioc, care multi ani a lucrat la SA „Ciment“ Rezina.
Dumitru Moinescu, primarul orasului si ex-parlamentar PD, a remarcat c� bugetul orasului, �n mare parte, se tine pe cele 600.000 de dolari care provin de la uzin�. �ntreprinderea se afl� la 2 km de centrul orasului si are �n vecin�tatea imediat� blocuri de locuit, institutii curative, trei grupuri scolare, dar populatia nu simte disconfort ecologic si sanitar din cauza ei.
Din discutiile cu specialistii uzinei, dar si cu inspectorii ecologici sau reprezentantii administratiei publice, am ďż˝nteles cďż˝ Garda de Mediu stďż˝ ďż˝n permanentďż˝ cu ochiul pe uzinďż˝, fiind ďż˝n drept sďż˝ ia cele mai drastice mďż˝suri, inclusiv stoparea activitďż˝tii ďż˝ntrepinderii, dar pďż˝nďż˝ la aceasta ďż˝ncďż˝ nu s-a ajuns, deoarece toate sectoarele, ďż˝ncepďż˝nd cu achizitionarea materiei prime si a deseurilor pentru incinerare si ďż˝ncheind cu serviciul de comercializare a productiei ďż˝si respectďż˝ ďż˝ntocmai obligatiunile. „Pentru orice ďż˝ncďż˝lcare a parametrilor ecologici si sanitari, la noi vinovatul plďż˝teste si plďż˝teste mult“, a accentuat Ion Trofin, directorul general Romcim-Medgidia. Domnia sa a mai adďż˝ugat cďż˝, ďż˝n anii urmďż˝tori, volumul combustibilor alternativi va creste pďż˝nďż˝ la 10-15 la sutďż˝ din tot combustibilul utilizat; cďż˝ ďż˝n ultimii ani, ďż˝n modernizarea ďż˝ntreprinderii, inclusiv a echipamentului cu destinatie ecologicďż˝, au fost investite milioane de euro. Dorind sďż˝ aflďż˝m si alte opinii despre impactul uzinei asupra comunitďż˝tii, am mers la Grupul Scolar Spiru Haret, situat gard ďż˝n gard cu uzina, unde ďż˝nvatďż˝ peste 800 de copii. Lucrďż˝torii punctului medical al scolii ne-au spus cďż˝ nu au probeleme de ordin sanitar, activitatea ďż˝ntreprinderii fiind monitorizatďż˝ ďż˝n permanentďż˝ de Sanepid si Garda de Mediu.
La redactia revistei „Glia dobrogeanďż˝“ am cďż˝utat publicatii despre starea sanitarďż˝ si ecologicďż˝ din teritoriu si impactul eventual al uzinei de ciment ďż˝n domeniul dat. Colegii ne-au spus cďż˝ unica problemďż˝ legatďż˝ de activitatea ďż˝ntreprinderii, astďż˝zi, este deteriorarea drumurilor de cďż˝tre camioanele mari care carďż˝ ciment de aici. Dupďż˝ aceste discutii, membrii delegatiei din raionul Rezina -venitďż˝ la Medgidia sďż˝ ia cunostintďż˝ de modul ďż˝n care sďż˝nt utilizate deseurile ďż˝n calitate de combustibil, riscurile dar si avantajele ďż˝ntreprinderii si comunitďż˝tii legate de acest proces - nu s-au mai mirat de faptul cďż˝ pe iarba, trandafirii si copacii din jur nu se vedea nici urmďż˝ de pulbere.

Important este nu ce faci, dar cum faci

Revenind de la Medgidia, Grigore Talpďż˝, seful Inspectiei Ecologice raionale Rezina, spunea cďż˝ acolo s-a convins, ďż˝ncďż˝ o datďż˝, cďż˝t de important este nu atďż˝t ce faci, dar cum faci. La Medgidia, institutiile statului, autoritďż˝tile locale si producďż˝tori ďż˝si fac datoria punďż˝nd ďż˝n prim plan interesul comun al tďż˝rii si comunitďż˝tii. „La noi, lucrurile diferďż˝ mult. Dupďż˝ ce uzina de ciment din Rezina a intrat ďż˝n Compania Lafarge, am ďż˝naintat administratiei mai multe prescriptii. Realizarea unora, cum ar fi, bunďż˝oarďż˝, epurarea apelor reziduale, necesita sute de mii de lei. Dar, practic, toate au fost ďż˝ndeplinite. ďż˝n acelasi timp, noi am ďż˝ntomit sute de acte cu privire la gunoaiele neautorizate, tďż˝ierile ilicite ale spatiilor verzi, inclusiv ďż˝n zona uzinei de ciment, poluarea mediului, resurselor noastre de apďż˝ cu apele reziduale din Rezina si din alte localitďż˝ti, cďż˝tre care au ajuns ďż˝n judecatďż˝ si instantele republicane de resort, dar aproape nimic nu s-a schimbat“, a remarcat dl Talpďż˝.

Concluziile sďż˝ le facďż˝ fiecare

Ajunsi la capitolul concluzii, trebuie s� constat�m urm�toarele:
1.Autorit�tile locale si centrale, av�nd �n subordine institutiile de resort, ar putea clarifica f�r� prea mari eforturi care este situatia sanitar� ecologic� real� �n zona uzinei de ciment din Rezina, dac� sufer� populatia din teritoriu din cauza acesteia, ori nu, si dac� da, �n ce m�sur�. Ar putea, dar prefer� s� opereze cu notiuni aproximative.
2. Statistica medical� de la noi nici pe departe nu reflect� starea real� de lucruri �n domeniu, nu informeaz�, ci mai degrab� dezinformeaz� lumea.
3. Desi legislatia garanteaz� tuturor cet�tenilor accesul deplin, operativ si liber la informatiile privind starea mediului si starea s�n�t�tii populatiei, dreptul la informare si consultare asupra proiectelor de amplasare si construire a obiectelor cu efecte negative asupra mediului, de refacere si amenajare a teritoriului, a localit�tilor urbane si rurale, la noi lumea deseori prefer� s� fie am�git�, manipulat�.
De ce? La aceast� �ntrebare, cel mai corect, credem, ar fi s� c�utati si s� g�siti r�spuns dumneavoastr�, stimati cititori.
FOTO: Aspect din orasul Rezina (fotografie realizat� �n februarie 2005)