R�m�nem doar cu sapa, ne pleac� muncitorii

• piata fortei de muncďż˝ va resimti o acutďż˝ lipsďż˝ a personalului calificat dupďż˝ aderare • solutia ar fi recalificarea celor care rďż˝mďż˝n acasďż˝, ďż˝n special a celor de la sate •

Intrarea Rom�niei �n Uniunea European�, peste mai putin de dou� luni, va duce la un masiv exod al fortei de munc� autohtone peste hotare. Conform unui studiu efectuat la solicitarea Ministerului Muncii, angajatorii rom�ni vor resimti o acut� lips� de personal calificat, iar solutia g�sit� de Gheorghe Barbu, ministrul muncii, este recalificarea fortei de munc� �n domeniile unde exist� deficit, grupul tint� fiind somerii din mediul rural. �n aceste conditii, �n care patronii nu prea vor mai avea de unde s� aleag�, vor fi nevoiti ori s� mai scad� din pretentii si s� angajeze ce g�sesc, ori s� ofere lefuri mai mari pentru personal calificat. La mare c�utare �n perioada imediat urm�toare ader�rii vor fi cei care g�sesc usor de lucru �n str�in�tate, respectiv soferii, zidarii, dulgherii, mecanicii sau lucr�torii �n industria alimentar�. Din categoria celor cu studii superioare vor avea acces relativ usor pe piata str�in� cei calificati �n relatii publice sau resurse umane. Deoarece muncitorii rom�ni vor accepta salarii mai mici �n t�rile europene, dar care oricum le dep�sesc pe cele de acas�, ei vor migra relativ usor c�tre alte destinatii, �n timp ce pe piata de la noi ar putea ap�rea lucr�tori din Republica Moldova, Ucraina sau China. Angajatorii autohtoni care nu vor s� r�m�n� descoperiti de la 1 ianuarie 2007, vor trebui s� m�reasc� salariile, m�car p�n� la nivelul celor din UE si s� ofere conditii bune de munc�, dup� cum a subliniat ministrul Barbu. Pentru acoperirea deficitului de personal, Ministerul Muncii opteaz� pentru recalificarea fortei de munc� de la sate. Si �n prezent sumele alocate de la buget pentru calificare profesional� s�nt consistente, dar anul viitor este cel al protectiei sociale si mai multi bani vor fi alocati pentru acest sector, inclusiv pentru reconversia fortei de munc�. Momentan cursurile de calificare, inclusiv cele organizate �n judetul Neamt s�nt �n general acoperite cu oameni din mediul urban, dar la acestea pot participa si cei din mediul rural deoarece acestora li se poate deconta transportul, iar dac� au calitatea de somer beneficiaz� de gratuitatea preg�tirii. �n aceste conditii acestia se vor califica �n meserii cu care �si vor g�si usor un loc de munc�, pe cheltuiala statului. Conform studiului realizat de Institutul National de Cercetare Stiintific� �n Domeniul Muncii si Protectiei Sociale �n colaborare cu Centrul de Sociologie Urban� si Regional�, dac� p�n� acum au existat excese de locuri de munc� �n unele domenii, de la anul tocmai pe aceste domenii vor fi deficite. Statistica arat� c� �n prezent s�nt dou� milioane de rom�ni care lucreaz� peste hotare, iar num�rul lor va creste. Dac� �n tar� un osp�tar c�stig� circa 5-6 milioane de lei pe lun�, �n Spania, de exemplu, ar putea presta aceeasi munc� pentru sume cuprinse �ntre 1.000 si 3.000 de euro. T�rile europene preferate de cei care pleac� la munc� �n str�in�tate s�nt �n special Italia, Spania, Cipru, unde pot g�si usor o slujb� �n agricultur� sau �n constructii si pot c�stiga sume frumoase comparativ cu salariile de acas�. Cele mai multe oferte de locuri de munc� �n str�in�tate vizeaz� muncitorii calificati �n domeniile mentionate, dar si lucr�tori pentru industria alimentar�, mecanic� si, mai nou, s�nt c�utati asistentii medicali. De altfel, si pe plan autohton s�nt vacante o sumedenie de locuri de munc� �n aceleasi domenii, respectiv industria alimentar�, confectii, mecanic� si, �n special, constructii. Oficialii sustin c� noi resurse de fort� de munc� trebuie c�utate �n mediul rural. Guvernul va da bani pentru programe de recalificare a somerilor si va hot�r� c�te permise de munc� pentru str�ini vor fi acordate �n 2007. Dar principala conditie pentru p�strarea muncitorilor rom�ni pe piata de munc� intern� este motivatia financiar� si conditii de munc� mai bune.