Partidul Democrat a lansat programul „Vino s� vorbim despre Europa“
• PD Neamt a lansat ieri programul realizat de euro-observatorii democrati �n colaborare cu Partidul Popular European • „Tinta tuturor cet�tenilor rom�ni trebuie s� fie nu doar binele, ci mai binele lor“, a declarat deputatul Marius Rogin, presedintele PD Neamt • Cu mai putin de dou� luni �naintea intr�rii oficiale a Rom�niei �n Uniunea European�, eforturile oficialilor se concentreaz� pe a-i explica rom�nului ce va �nsemna pentru el s� fie cet�tean european. �n acest sens, Partidul Democrat vine �n fata oamenilor nu doar cu informatii, ci si cu propriul program post-aderare, pentru c� trebuie s� muncim mult s� devenim cu adev�rat europeni.
Oamenii
trebuie informati
Partidul Democrat a lansat un program post-aderare, care vine ca o completare a guvern�rii. Democratii consider� c� acest lucru este absolut necesar, pentru c� trebuie s� ne adapt�m cu totii la noile conditii post-aderare. „Vino s� vorbim despre Europa“ este un program realizat de parlamentarii PD observatori �n Parlamentul European, �n colaborare cu Partidul Popular European. El se deruleaz� �n toate judetele t�rii, iar scopul principal este s� arate implicatiile integr�rii Rom�niei �n Uniunea European�, cu aspecte pragmatice. Programul a fost prezentat si dezb�tut �n Neamt ieri, �n cadrul unei reuniuni organizate de conducerea PD Neamt. Euro-observatorul Roberta Atanase a venit �n fata nemtenilor, explic�nd parte din mecanismele UE si r�spunz�nd totodat� �ntreb�rilor. „Consider�m c� e necesar ca fiecare cet�tean din Rom�nia s� cunoasc� avantajele si dezavantajele intr�rii �n Uniunea European�. Acesta este motivul pentru care un euro-observator al Partidului Democrat va �ncerca s� l�mureasc� o parte din aspectele asupra c�rora planeaz� �ndoieli sau nel�muriri. Este important ca noi s� inform�m populatia, ca s� o scutim de fr�m�nt�ri, de ne�ntelegeri sau nel�muriri, pentru c� st� �n puterea noastr� s� facem acest lucru“, a declarat deputatul Marius Rogin.
Cheia integr�rii st� �n implicare
�n �nceputul prezent�rii sale, Roberta Atanase a explicat scopul principal al �ndemnului „Vino s� vorbim despre Europa“. „Aceste �nt�lniri se �nscriu �n programul national care �si propune s� provoace discutii despre ceea ce �nseamn� intrarea �n Uniunea European�. Ideea este de a fi cu totii mai bine informati. Cheia integr�rii st� �n modul �n care decidem s� ne implic�m, iar pentru a face asta trebuie s� avem informatii. Nu doar institutiile trebuie s� r�spund� criteriilor europene, ci si noi, ca oameni“, a spus euro-observatorul democrat. Roberta Atanase a avut apoi scurte interventii pe politicile europene, nationale si, nu �n ultimul r�nd, locale, strict pe judetul Neamt. Rezultatele asteptate s�nt c�t mai multe proiecte prin care autorit�tile s� r�spund� cerintelor comunit�tilor pe care le reprezint�. Roberta Atanase a descris pe scurt fiecare institutie european� si activitatea principal�, mai ales c� toate forurile �si au corespondent� �n Rom�nia. Parlamentarul democrat a precizat c� este foarte important� g�sirea unor c�i de comunicare �ntre cei de la Bruxelles si cei din tar�, iar acestea pot fi parlamentarii europeni, �n m�sura �n care �si �ndeplinesc mandatul. Roberta Atanase nu priveste integrarea Rom�niei �n UE cu scepticism sau team� si e convins� c� finalitatea va fi modernizarea t�rii.
Democratii au muncit mult pentru integrare
„Partidul Democrat a avut si are �n continuare un dusman �n ceea ce �nseamn� binele cet�tenilor si acesta este... mai binele lor. Acesta ar trebui s� fie un target pentru toti cet�tenii Rom�niei - mai bine! Partidul Democrat s-a evidentiat prin prestatia ministrilor s�i, mai ales c� am avut ministere greu �ncercate - Ministerul Integr�rii, al Justitiei sau de Interne. Cel putin acesta din urm� a avut un rol foarte important, pentru c� Rom�nia a devenit tara cu cea mai lung� frontier� a Uniunii Europene. Am devenit paznicul securit�tii t�rilor europene si am avut destule motive de �ngrijorare. Cu toate acestea, am reusit s� avem cel mai performant sistem de securizare a frontierelor, fapt apreciat p�n� si de cei mai vehementi contestatari ai intr�rii noastre �n Uniunea European�. Totodat�, Ministerul Integr�rii s-a implicat foarte mult �n stabilirea unei c�i de comunicare dintre institutiile noastre si cele europene. Sigur, exist� o problem� care se �nv�rte �n jurul celor patruzeci miliarde de euro care vor fi alocati Rom�niei. Nu stiu dac� vom fi capabili s� acces�m toate fondurile, dar «Vrem s� ne fie mai bine» ar trebui s� fie dictonul dup� care s� ne c�l�uzim“, a declarat Marius Rogin, deputat PD de Neamt. Presedintele democratilor nemteni a amintit si despre politicile sociale aplicate de PD �n tar�: recalcularea pensiilor, intrarea �n activitate a �nc� patru sute de mii de rom�ni reduc�ndu-se astfel num�rul si asa mare al asistatilor social, grija fat� de posibilitatea cet�teanului de a-si pl�ti facturile curente, programul intens de investitii majore �n infrastructura si dotarea scolilor, schimbarea din temelii a bazei materiale din unit�tile de �nv�t�m�nt, salarizarea profesorilor, noua metodologie pentru testele nationale si bacalaureat, etc. „Usor, usor, vom implementa tot ce �nseamn� standard european“, este convins Marius Rogin.
Judetul Neamt - judet european
Este deja cunoscut faptul c� de anul viitor, UE ne d� foarte multi bani. Singura conditie este s� stim s�-i lu�m. �n acest sens, autorit�tile locale trebuie s� fie preg�tite s� redacteze proiecte pentru a primi finantarea european�. Acesta este de altfel scopul programului de informare lansat de PD. Partidul vine s� preg�teasc� administratiile locale pentru absorbtia celor 40 de miliarde de euro care �i vor fi alocate Rom�niei �n urm�torii cinci ani. Conditia e ca banii s� fie ceruti pe proiecte concrete, fezabile si bine alc�tuite. Judetul Neamt are experient� �n asta, desi se poate si mai bine. Pasii f�cuti de judetul nostru pe calea european�, evidentiati de consilierul judetean Valeric� Fr�til�, arat� c� Neamtul este teren propice pentru fondurile europene: ap� curent�, canalizare si gaz �n peste 30 de localit�ti prin programul SAPARD, multe scoli modernizate, reabilitarea unor drumuri, un num�r mare de pensiuni turistice dezvoltate �n ultimii ani, plus proiectele de viitor. „La nivelul judetului a �nceput s� fie implementat programul de coeziune prin care se sper� ca �n 2020 toate comunele s� aib� ap�, canalizare si gaz metan. Ne putem l�uda cu primarii PD care au reusit s� atrag� fonduri peste cele de la judet si s�ntem siguri c� si pe viitor cei 21 de primari democrati, oameni de toat� isprava, vor accesa si mai multe fonduri. Vor veni foarte multi bani si nu trebuie s�-i trimitem �napoi, ci s�-i fructific�m la maxim“, a declarat democratul Valeric� Fr�til�.
Noi �n Europa
Prezentarea programului „Vino s� vorbim despre Europa“ nu s-a dorit a fi o simpl� expunere, ci un dialog �ntre auditoriu si parlamentarii democrati Atanase si Rogin. O prim� problem� ridicat� de Daniel Apetrei, angajat al Consiliului Judetean pe probleme de integrare european�, a fost eventuala scutire de TVA a autorit�tilor locale ce vor cofinanta proiectele din 2007. Roberta Atanase a r�spuns c�, din p�cate, pe actuala formul� de accesare a fondurilor structurale, nu exist� nici o initiativ� care s� scuteasc� de la plata TVA autorit�tile locale. Proiectul ales va beneficia de 85% finantare european� si 15% rom�neasc� (13% de la guvern si 2% de la comunitatea local�, care va trebui s� suporte si cheltuielile neeligibile care includ si TVA). Un alt aspect a fost adus �n prim-plan de scriitorul Constantin Munteanu - prea putine informatii oferite publicului cu privire la intrarea �n UE. Scriitorul a propus ca pe viitor institutiile s� aloce m�car 1 - 2% din buget pentru promovarea activit�tii si a regulilor europene care le privesc. Roberta Atanase i-a dat dreptate, �ns� a explicat c� „este foarte greu s� ridici nivelul de informare a cet�tenilor �n timp foarte scurt“. S-a amintit si faptul c� Rom�nia este dorit� �n UE pentru c� are fort� de munc� ieftin� si calificat�. Roberta Atanase consider� �ns� c� principalele avantaje ale Rom�niei europene sunt altele: puterea de a contribui la constructia politic� european� si pozitia geopolitic� menit� s� aduc� un plus de stabilitate �n aceast� zon� a Uniunii. A fost ridicat� si problema preturilor rom�nesti care le dep�sesc pe cele europene, �n spet� la gaze naturale si electricitate. Marius Rogin a explicat c� tara noastr� are o autoritate care reglementeaz� pretul la gaz si c� n-ar fi r�u ca sindicatele s�-i mai cear� socoteal�. Per ansamblu, �nt�lnirea organizat� de democrati a fost de bun augur pentru toat� lumea, prin simplul fapt c� publicul a putut adresa �ntreb�ri si a primit r�spunsuri pe care poate nu le-ar fi primit din alt� parte. Totodat�, s-a creat si o cale de dialog cu euro-observatorii, care de anul viitor au mari sanse s� devin� parlamentari europeni. Propunerile, �ntreb�rile, problemele pe care au ocazia s� le asculte �n cadrul acestor �nt�lniri le vor folosi cu sigurant� �n mandatul Parlamentului European.
|