Ziua V�n�torilor de Munte la T�rgu Neamt: 90 de ani de jertf� si glorie �n slujba t�rii
• �n fiecare an, la 3 noiembrie, la T�rgu Neamt, la monumentul-mausoleu, este s�rb�torit� „Ziua v�n�torilor de munte“ • „Dumnezeu s�-i odihneasc� pe eroii nostri si s�-i aseze pe toti �n Lumina Sfintei �nvieri!“, a fost urarea rostit� anul acesta de primarul Decebal Arn�utu • An de an, t�rgnemtenii se adun� la „Monumentul V�n�torilor de Munte“, loc de pelerinaj pentru cei care aduc un pios omagiu celor ce s-au jertfit pentru ap�rarea gliei str�mosesti.
Chiar dac� presedintele t�rii nu a putut onora invitatia nemtenilor, o mare de oameni, localnici si oaspeti au tinut s� cinsteasc� memoria celor c�zuti, aprinz�nd o lum�nare, depun�nd o floare, v�rs�nd o lacrim� pentru cei r�posati.
�n decorul unei prime ninsori c�zute peste T�rgu Neamt si pe un frig n�prasnic, s-a s�v�rsit o slujb� de pomenire, s-au depus coroane de flori, s-au rostit alocutiuni, v�n�torii de munte au defilat �n centrul orasului, ziua s-a �ncheiat cu o serbare c�mpeneasc� si un reusit spectacol folcloric. La manifestare a participat generalul locotenent doctor Sorin Ioan, seful Statului major al fortelor terestre.
Importanta s�rb�torii a fost subliniat� de Decebal Arn�utu, primarul orasului T�rgu Neamt: „A intrat �n traditia noastr� s� aducem �n fiecare an la 3 noiembrie un cald si sincer prinos de recunostint� eroilor care s-au jertfit pentru tar� �n Primul R�zboi Mondial �n luptele grele de la Cosna, Ciresoaia, M�gura si T�rgu Ocna.
M�rturie pentru toate generatiile de p�n� acum si cele care vor urma stau osemintele celor 147 de ostasi care odihnesc aici, �n cripta acestui mausoleu. Orasul nostru tr�ieste ast�zi un moment de referint�. Orasul T�rgu Neamt, aceast� str�veche vatr� musatin�, cu o istorie de peste sase veacuri si cu o dezvoltare datorat� �n mare parte cet�tii cu acelasi nume, nu este cu nimic mai prejos �ntre cet�tile de frunte ale Rom�niei, dac� e s� ne raport�m la marile momente istorice si culturale pe care le-a traversat. S�ntem o asezare voievodal�, cu o prim� atestare documentar� �nc� din vremea domniei lui Petru Musat I. Mai apoi, str�luciti voievozi ai Moldovei au stat vremelnic �n Cetatea Neamt si ne limit�m s�-i amintim doar pe Stefan cel Mare si Sf�nt, Petru Rares, Alexandru L�pusneanu si Vasile Lupu.
Prin scoala Domneasc� Ghica Vod� au trecut personalit�ti ilustre ale culturii noastre ca Ion Creang�, Vasile Conta, Nicodim - Patriarhul Rom�niei si filologul Alexandru Lambrior. Aici a tr�it o perioad� si Veronica Micle - muza inspiratoare a poetului nostru nepereche - Mihai Eminescu. La doar c�tiva pasi de oras, �n Humulesti, l�ng� «Ozana cea frumos curg�toare si limpede ca cristalul» si-a tr�it minunatii ani ai copil�riei cel socotit «mirele vorbei» - Ion Creang�.
Aceasta este matricea din care oamenii locului si-au sorbit seva lor creatoare �nnobilat� �ntotdeauna cu o nem�rginit� dragoste fat� de glie si cu o tulbur�toare vocatie jertfelnic�. Ast�zi, ca si �n anii din urm�, ne-am adunat pentru a ne exprima recunostinta, compasiunea si �ntelegerea fat� de ostasii care au c�zut pe c�mpurile de lupt�, departe de cei dragi, doar cu sentimentul datoriei �mplinite fat� de tar� si neam. Am convingerea c� reazemul sufletesc ce ne vine de la �naintasi ne ajut� mult s� mergem �nainte si s� ne asum�m �ntreaga problematic� ce ne st� �n fat�. Dumnezeu s�-i odihneasc� pe eroii nostri si s�-i aseze pe toti �n Lumina Sfintei �nvieri!“.
La r�ndul s�u, profesorul Constantin Dobreanu a vorbit despre istoria unit�tii de elit� �nchegat� la poalele cet�tii legendare a pl�iesilor lui Stefan: „Batalionul «V�n�tori de munte» era o trup� �njghebat� �n prip� �n zilele triste din noiembrie 1916. Dar deja era �nchegat� bine �n lunile de refacere petrecute la T�rgu Neamt, �n preajma cet�tii legendare a pl�iesilor lui Stefan. Batalionul organizat pe cinci companii de puscasi si dou� de infanterie, devenise prin ardoarea r�zboinic� si m�ndria ofiterilor si a oamenilor, o unitate de elit�, care astepta cu ner�bdare prilejul s� dovedeasc�, �n lupt� aprig�, c� nu este deloc mai prejos de faima celebrilor olimpi francezi si germani. Zilele grele de la Oituz i-au chemat pe v�n�tori s� fac� dovada dorit�. S-au remarcat �ndeosebi �n luptele de la Valea Trotusului. Iat�, cum descrie istoricul Constantin Kiritescu actiunea v�n�torilor: «Plecati la 8 august din T�rgu Neamt, la 11 august seara v�n�torii de munte erau la Br�testi, cinci kilometri de T�rgu Ocnei, dupa 160 km str�b�tuti �n patru zile de mars gr�biti peste munti si dealuri si �n urm� de-a lungul Tazl�ului. �n dimineata zilei de 12 august, dup� trei ceasuri de somn, au luat iar�si drumul spre a intra �n linia de foc, unde erau asteptati cu ner�bdare. Inamicul str�juia �n�ltimile ce dominau apa Trotusului dinspre vest… De pe pov�rnisurile dealului, inamicul �mpr�stie �nspre vale o ploaie de gloante de mitraliere. Dar v�n�torii n-au f�cut dou� sute de kilometri ca s� se sperie de nimica toat�… V�n�torii urcau mereu strecur�ndu-se printre viroage si r�pe … deodat�, ei apar pe deal si se n�pustesc asupra inamicului. Valurile dusmane se opresc pe loc, �ncercuite pe neasteptate de aparitia acestor trupe noi, �mbr�cate si echipate altfel dec�t dusmanii cu care erau obisnuiti p�n� acum si care atac� cu furie s�lbatic�. V�n�torii de munte trec ca v�rtejul printre r�ndurile dusmanilor, le �mpr�stie si le spulber�, f�r� s� le dea m�car timp s� se �mpotriveasc�… Mereu �nainte, neobositi, parc� n-ar fi fost dup� patru zile ne�ntrerupte de marsuri, v�n�torii urm�resc pe dusmanul care fuge acum, surprins si cuprins de panic� �n fata acesteia. V�n�torii de munte au pierdut doi soldati si cu alti doi ofiteri si 17 r�niti. Valea Trotusului sc�pase de pericol… Ofensiva dusman� fusese oprit�, dusmanul fusese dat �napoi…»
Ce nu a specificat istoricul rom�n e faptul c� din acest batalion de elit� au f�cut parte �n special locuitori ai zonei Neamtului. Ei vor participa si la alte b�t�lii, multi din ei pierind �n mod eroic. Ca o cinstire a memoriei celor c�zuti �n lupt�, locuitorii din T�rgu Neamt au hot�r�t ridicarea unui monument, care s� le cinsteasc� si aminteasc� faptele“.
Monumentul-mausoleu al v�n�torilor de munte
Monumentul-mausoleu al v�n�torilor de munte este situat �n partea de nord-est a orasului, pe o larg� teras�, creat� artificial �n 1936 pe Culmea Plesului, la o altitudine de 491 m, cam cu 100 m deasupra orasului, pentru a putea fi observat cu usurint� de la distante mari.
Acest monument a fost ridicat la T�rgu Neamt, c�ci, aici, �n iarna anului 1916 si prim�vara anului 1917, pe pov�rnisurile Culmii Plesului, s-au instruit primii lupt�tori v�n�tori de munte, multi dintre ostasii acestui batalion fiind din zon�.
Este monument, deoarece reprezint� o oper� de arhitectur� si de art� de proportii mari, destinat� s� comemoreze jertfele de glorie si de eroism ale neamului, din primul r�zboi mondial.
Este mausoleu, fiindc� este un monument funerar, de proportii mari, ridicat �n memoria eroilor v�n�tori de munte c�zuti pe frontul de lupt� �n r�zboiul de re�ntregire a neamului si �nhumati �n cripta de la baza monumentului.
Acest monument-mausoleu a fost construit la propunerea Societ�tii „Cultul eroilor“, cu sprijinul „Comitetului de initiativ� al v�n�torilor de munte“, cu sediul �n Bucuresti, �n fruntea c�ruia a fost generalul Virgil B�dulescu (atunci maior), cel care a instruit si preg�tit primul batalion de v�n�tori de munte, �mpreun� cu 28 de ofiteri din cadrul corpului de armat� al v�n�torilor de munte.
La nivelul orasului T�rgu Neamt, a fost constituit un „Comitet local“, �n frunte cu primarul Ioan Balan si cu veteranul de r�zboi Constantin Rafail�, v�n�tor de munte, sergent pe c�mpul de lupt�, decorat cu „Crucea Mihai Viteazul“.
Monumentul-mausoleu a fost inaugurat la 29 iunie 1939, �n cadrul unei solemnit�ti la care a participat regele Carol al II-lea, �ntemeietorul primului batalion de v�n�tori de munte, primul ministru Armand C�linescu, generali, ofiteri superiori ai corpului de armat� al v�n�torilor de munte, oficialit�ti ale judetului si multi locuitori din oras si din �mprejurimi.
Monumentul-mausoleu al v�n�torilor de munte este „�nchinat eroilor care au �nfruntat urgia focului dusman si au �nscris pagini de glorie si jertfe �n istoria R�zboiului de Re�ntregire a Neamului la T�rgu-Ocna, M�gura, Ciresoaia si la Cosna“. De atunci, deasupra orasului, pe Culmea Plesului, str�juieste aceast� impun�toare oper� de arhitectur� si de art�, realizat� de arhitectul Theodor Burc�. Lucrarea are un soclu bine proportionat, cu �n�ltimea de 16 metri, suger�nd prin forma sa terminal� un foisor de observator.
Pe laturile monumentului s�nt trei pl�ci de marmur�: una aminteste data de 27 iulie 1917, c�nd v�n�torii de munte pleac� pe linia frontului; o plac� mare cuprinde numele celor 172 „v�n�tori de munte c�zuti pe c�mpul de onoare“, si a treia cuprinde textul dedicat dezvelirii monumentului.
Pe soclu mai s�nt dou� basoreliefuri, realizate �n bronz de c�tre Theodor Burc�. Unul prezint� o femeie �naripat�, �mbr�cat� �n haine de roman, cu o spad� la sold, �n miscare, ce face un salt de pe un v�rf de munte. Ea simbolizeaz� Rom�nia. �n m�na st�ng� tine stema Rom�niei sprijinit� pe um�r, iar �n m�na dreapt� �ntins� are o coronit� de lauri. Al doilea basorelief prezint� militari rom�ni av�nt�ndu-se �n lupt�, cu casca pe cap si cu baioneta la arm�. Pe o treapt� superioar� a soclului se afl� un vultur mare, din bronz, ce-si ia zborul c�tre vest, la fel ca ostasii primului batalion de v�n�tori de munte porniti spre frontul de lupt�. �n partea de nord, apare la suprafat� cripta mausoleului, sub forma unui morm�nt, cu lespedea neagr�, cu o cruce alb� pe ea.
V�n�torii de munte instruiti la T�rgu Neamt au �nfruntat vitejeste inamicul, obtin�nd numeroase victorii �n lupt� (batalionul a fost decorat cu „Crucea Mihai Viteazul“).
Monumentul-mausoleu a fost renovat �n 1990 si anual, la 3 noiembrie, este s�rb�torit� „Ziua v�n�torilor de munte“.
|