�nv�t�m�nt la gr�mad�
• 290 de clase I-IV din judetul Neamt s�nt �ncadrate �n �nv�t�m�ntul simultan • si la ciclul gimnazial se �nvat� la gr�mad�, 16 clase fiind cuprinse �n acest sistem • �n comuna R�zboieni, �n patru sate se practic� dublu-simultan, �nv�t�m�ntul primar desf�sur�ndu-se la un loc, �ntr-o singur� clas� • Meseria de dasc�l nu este nici pe departe una usor de practicat �n cazul cadrelor didactice care predau la clase simultane. �n aceeasi situatie se afl� si elevii cuprinsi �ntr-un astfel de sistem de �nv�t�m�nt, �ntruc�t, f�r� voia lor, s�nt martori la desf�surarea orelor de curs ale colegilor mai mari sau mai mici dec�t ei cu unul p�n� la patru ani. Mii de copii din mediul rural al judetului Neamt, care locuiesc �n sate izolate, aflate la distante mari de scoala de centru, �nvat� „la simultan“, �nv�t�torii pred�nd, �n acelasi timp, c�torva copii din clasa I, pentru alti c�tiva din clasa a II-a si asa mai departe. Dac� �n �nv�t�m�ntul primar lucrurile s�nt c�t de c�t mai simple, complicatiile apar la �nv�t�m�ntul gimnazial, unde elevi de clasa a VIII-a, de exemplu, asist� la lectii pentru colegii de ani mai mici aflati �n aceeasi clas� si, cu at�t mai mult, invers, c�nd elevii de clasa a V-a s�nt de fat� la ale celor de a VIII-a. Din totalul de 3.565 de clase ale judetului, 1.384 de clase s�nt �n �nv�t�m�ntul primar, iar altele 1.207 s�nt �n �nv�t�m�ntul gimnazial, conform statisticilor �ntocmite de Inspectoratul Scolar al judetului Neamt. Dintre acestea, �n 290 de clase din �nv�t�m�ntul primar, cuprinz�nd nu mai putin de 4.280 de elevi, se desf�soar� ore de clas� simultane, cu lectii diferite pentru grupuri diferite de copii. Mai grav� este situatia celor 16 clase cu predare simultan� din �nv�t�m�ntul gimnazial, �n care s�nt �nscrisi nu mai putin de 280 de elevi.
Atentia distributiv�, esential� pentru dasc�lul de la simultan
�nv�t�torii care predau la clase simultane muncesc dublu, �n acelasi interval de timp �n care dasc�lii care au clase cu num�r sporit de elevi �si desf�soar� activitatea conform programei scolare de baz�. Institutorul Florentina Popa pred� la clasele I si a III-a de la Scoala cu clasele I-VIII Hl�pesti. Pentru ea, predarea orei de rom�n� la clasa a III-a �nseamn�, neap�rat, si predarea matematicii la cei de clasa I, si invers. De asemenea, ora de lucru manual sau de desen de la o clas� trebuie cuplat� cu ora de stiinte de la cealalt�. „Am ales ca la optional s� lucrez cu toti elevii pe calculator, si atunci este activitate comun�. Limba str�in� o predau eu la clasa I, iar la a III-a vine profesor, iar religia o predau la un loc. E complicat s� lucrezi asa. �n planificarea �ntocmit� la clas� trebuie s� fac �n asa fel �nc�t s� m� �ncadrez �n timp, dar s� respect si programa scolar�. Or� de or� trebuie s� aloc zece minute la o clas� si zece celeilalte, sau cinci si cinci, �n functie de activitate. De patru ani predau �n acest sistem si consider c� este complicat. Cel mai greu e c�nd se cupleaz� clasele I si a III-a, pentru c� bobocilor nu prea ai ce s� le dai de lucru ca s� lucrezi cu elevii mai mari. De c�tiva ani, s-a scos tabla �nmultirii de la clasa a II-a si se pred� la clasa a III-a. Asta �nseamn� c� elevilor de-a III-a le trebuie acordat� mai mult� atentie, dar totodat� de grij� sporit� au nevoie si elevii de la clasa I. �nv�t�torul are nevoie de mult� atentie distributiv� ca s� r�spund� tuturor cerintelor de la cele dou� clase“, a declarat institutor Florentina Popa. Si timpul dedicat preg�tirii orelor de-a doua zi este dublu �n cazul �nv�t�torilor de la simultan.
Elevii de la ciclul gimnazial, clasa a V-a fiind cuplat� cu a VII-a, iar a VI-a cu a VIII-a fac rom�na si matematica separat, limbile str�ine separat, chimia separat, pentru c� se studiaz� doar �n ultimii doi ani de scoal� general�, si fizica tot separat, pentru c� la clasa a V-a nu se face deloc, iar la celelalte clase are continut diferentiat pe ani de studiu.
Restul disciplinelor s�nt predate la un loc, de c�tre acelasi profesor.
�n comuna R�zboieni, patru scoli cu dublu simultan
Una dintre comunele cu cea mai mare aglomeratie de simultan este R�zboieni. Aici, �n patru scoli, se practic� dublu-simultan, adic� un singur �nv�t�tor pred� la patru clase. Cele patru scoli �n care este pus �n practic� de ani buni acest sistem s�nt �n satele Borseni, Lela, Valea Alb� si Marginea. �n vreme ce la Borseni vin la scoal� 14 elevi, reprezent�nd toate cele patru clase ale �nv�t�m�ntului primar, la Lela si Valea Alb� studiaz� c�te 17, �mp�rtiti pe patru clase, iar la Marginea s�nt 11, niciunul dintre ei nefiind �n clasa a III-a. �n aceste patru unit�ti scolare, �nv�t�torii fac de toate, pe principiul ei comand�, ei execut�. Adic� scolile nu au femei de serviciu, nu au secretare, nu au directori, nu au responsabil cu aprovizionarea. Deciziile le ia directorul de la scoala coordonatoare, dar singurul „sef“ peste scoal� este �nv�t�torul, care face de toate. Dup� ce termin� patru clase �n satele cu dublu-simultan, elevii vin la Scoala Coordonatoare R�zboieni, pentru a-si continua studiile. „Abia la dublu-simultan simte �nv�t�torul c� nu are timp nici s� respire. Num�rul de ore pe zi nu mai e de patru, ci de sase, iar activit�tile educative se fac �ntr-un ritm dr�cesc, ca s� am timp si de evaluare, si de predare, si de lucru efectiv cu elevii, si de corectat caiete, de dat lucr�ri, ori explicatii suplimentare“, a spus �nv�t�torul unui dublu-simultan.
Pentru un dasc�l care pred� �n acelasi timp la dou� clase, adic� are simultan simplu, salariul este cu 500.000 de lei mai mare dec�t �n cazul colegilor care predau la o singur� clas�. Adic�, un institutor cu gradul II si simultan ia aproape sapte milioane de lei pe lun�.
|