 Medici, agen�i de circula�ie �n spital
• doctorii spitalului trebuie s� g�seasc� solu�ii de organizare a circula�iei prin sec�ii �i �ntreaga institu�ie • f�r� stabilirea �i aprobarea circuitelor �n spital nu se poate ob�ine autoriza�ia de func�ionare a institu�iei • aceasta este o a doua ini�iativ� a conducerii spitalului care �i nedumere�te pe medici • Medicii �efi de sec�ii din Spitalul Municipal Roman, al�turi de colegii lor, vor fi transforma�i, de c�tre conducerea institu�iei, �ntr-un soi de poli�i�ti de la circula�ie, deoarece ace�tia urmeaz� a stabili circuitele de deplasare prin institu�ie. Nici mai mult nici mai pu�in, doctorii vor trebui s� decid�, �n scurt timp, traseele pacien�ilor la toalet�, la mas�, tratament, etc, �i asta �n parametri optimi, pentru ca spitalul s� poat� primi autoriza�ia de func�ionare de la Direc�ia de S�n�tate Public�. �n plus, conform conducerii, medicii trebuie s� mai organizeze �i circuitele materialelor �i de�eurilor. Ne g�ndim, normal, dac� vor ap�rea prin spital �i indicatoare gen „Cedeaz� trecerea“, „Viteza maxim� 60 km/h“ ori sensuri giratorii, refugii cu ocolire obligatorie, etc? Sau personal care dirijeaz� traficul? Situa�ia dat�, amplificat� de birocra�ie, �i face pe majoritatea doctorilor din spital s� ridice din umeri, �ntruc�t situa�ia la fa�a locului este cu totul alta. Dup� comasarea la Spitalul Nou a unor sec�ii din Spitalul Vechi, plus reducerea paturilor, cl�direa de pe strada Tineretului a devenit supraaglomerat�. A�adar risc de ambuteiaje. Oamenii din mai multe sec�ii folosesc acelea�i toalete, insuficiente �i serios deteriorate, iar pacien�ii trebuie s� treac� prin alte sec�ii pentru a ajunge, de exemplu, la mas� ori du�. De aici reiese c� ideea cu optimizarea circula�iei e utopic�. Probabil, p�n� la urm�, va fi optimizat� teoretic... iar apoi parafat�. V� prezent�m, �n continuare, mot-a-mot, r�spunsul directorului Bo�tin� la �ntreb�rile noastre legate de acest demers. „Subiectul nu a f�cut obiectul analizei �n Consiliul de Administra�ie ci �ntr-o �edin�� de lucru a Comitetului director. Este necesar a se ob�ine autoriza�ia de func�ionare a spitalului, autoriza�ie care incumb� autorizarea tuturor sec�iilor. �n acest fel, sec�iilor le revine sarcina de a stabili circuitele conform Ordinului 713/2004. Stabilirea parametrilor func�ionali astfel stabili�i vor fi supervizate de Centrul Teritorial Roman - Direc�ia de S�n�tate Neam�, care �n final va acorda autoriza�ie sanitar� de func�ionare spitalului necesar� la �ntocmirea dosarului de Acreditare a spitalului - lucru f�cut de Comisia Na�ional� a Spitalelor din Rom�nia - urm�nd deci a se acredita spitalul �i apoi vom stabili rela�ii contractuale cu Casa jude�ean� de Asigur�ri de S�n�tate Neam�.“
Autoriz�ri sub semnul �ntreb�rii
Din ce am prezentat anterior reiese clar un singur lucru, conducerea spitalului este �n contradic�ie cu p�rerile aparent obiective ale subordona�ilor. Medicii „simpli“ �efi de sec�ie s�nt de p�rere c� autorizarea spitalului este o chestiune prea „sensibil�“, care se va rezolva, cel mai probabil, printr-un compromis, av�nd �n vedere condi�iile existente. „Toat� aglomera�ia aceasta se datoreaz� mai multor m�suri impuse de legisla�ia sanitar�, de-a lungul ultimilor ani. Aminti�i-v� mutarea sec�iilor de la Spitalul vechi, de acum doi ani, atunci c�nd cl�direa a fost dezafectat�. Tot la vremea respectiv� s-a redus �i num�rul de paturi, ceea ce a atras supraaglomerarea sec�iilor. De exemplu, �ntr-o s�pt�m�n�, pe un num�r de 80 de paturi se fac 150 de intern�ri, ceea ce �nseamn� c� num�rul pacien�ilor dep�e�te cu mult num�rul de paturi. Sec�ia medical�, care are �n prezent 90 de paturi, se afl� �ntr-un singur spa�iu. P�n� �n urm� cu doi ani era �mp�r�it� �n dou� sectoare de activitate, fiecare �ntr-un alt spa�iu, prev�zut cu circuite separate. Sec�ia neurologie, de asemenea mutat� la Spitalul nou, se afl� pe acela�i palier cu «Chirurgia septic�» �i Urologia. To�i bolnavii interna�i �n aceste sec�ii merg la acela�i grup sanitar sau cei mai noroco�i merg la grupul sanitar amplasat pe holul de la etajul III al spitalului. Ca s� nu mai vorbim �i de Sec�ia ginecologie, aflat� pe acela�i palier cu cea de Endocrinologie. Pentru ca pacien�ii de la Chirurgie s� ajung� la toalet�, trec pe la Chirurgie-Ortopedie Infantil�. Este greu de g�ndit o nou� structurare �i reorganizare a sec�iilor Spitalului Roman, �n contextul �n care se vrea ob�inerea autoriza�iei unei institu�ii sanitare, de dimensiunea Spitalului Municipal Roman. Lista cu priorit��i �ntr-un spital se stabile�te exact dup� cerin�ele reale ale acestuia“, au precizat c��iva medici roma�cani, care au dorit s�-�i p�streze anonimatul. Ce-i drept, �n prezent, prin spital circul� fiecare (pacient, vizitator, angajat) „pe unde �l taie capul“.
Reamintim c� o alt� adres� „ciudat�“, trimis� de c�tre conducerea spitalului roma�can tuturor medicilor �efi de sec�ii, f�cea referire la „asigurarea circuitului informa�ional, �n Spitalul Municipal Roman“, f�c�nd din cadre un fel de agen�i de informa�ii. Potrivit acestei circulare, „evenimentele deosebite petrecute �n incinta fiec�rei sec�ii, s�nt preluate de c�tre personalul existent la data producerii acestora �i transmise c�tre Serviciul de gard� al Sec�iei medical�. Acesta �l va transmite Centralei telefonice, de unde acesta ia dou� c�i: pentru evenimentele cotidiene mai deosebite, va fi informat a II-a zi, Secretariatul unit��ii. Pe de alt� parte, �n cazul evenimentelor (incendii, dezastre, calamit��i naturale, etc), va fi informat�, de urgen��, conducerea spitalului“, se precizeaz� �n circulara afi�at� �n toate sec�iile spitalice�ti. Personalul sanitar din fiecare schimb, raporta mai departe aceste instruc�iuni, colegelor din tura urm�toare, �nc�t, la un moment dat, efectele au fost asem�n�toare „telefonului f�r� fir“. �n concluzie, nedumerirea personalului medical a fost legat� de acele „informa�ii vizavi de evenimentele deosebite“ produse �i „evenimentele cotidiene mai deosebite“.
|
Autentificare
