Acas�, la Madrid
Meciul de pe faimoasa aren� fotbalistic� Santiago Bernabeu dintre echipa gazd� Real Madrid si echipa est-european� Steaua Bucuresti mi-a produs dintru �nceput impresia c� gazdele si oaspetii si-au inversat rolurile. Tribunele, dominate sonor si coloristic de suporterii Stelei, l�sau s� se �nteleag� c� echipa din Ghencea joac� �n Ghencea. Rar la Bucuresti, Timisoara, Cluj sau Constanta aduni 20.000 de suporteri la o confruntare fotbalistic�. Pe Santiago Bernabeu cei 20.000 de rom�ni au dominat prin entuziasm, scand�ri si comportamentul de oameni care s�nt acas�. Nici un complex, nici pe gazon, nici �n tribune. �n Spania lui Cervantes tr�iesc, as zice �ntr-un num�r alarmant de mare pentru b�stinasi, cet�teni proveniti din estul Europei care lucreaz� cu c�rca, dar si �n lumea mai scrobit� a afacerilor. Cei mai multi s�nt din Rom�nia. Poate de aceea, b�ietii lui Ol�roiu au zburdat f�r� complexe si, ghinion similar cu at�tea de acas�, si-au dat cu st�ngul �n dreptul c�nd ne era lumea mai drag�. Autogolul de pe Santiago Bernabeu a avut stupiditatea si naturaletea at�tor autogoluri si gafe de pe stadioanele de aici.
S�ntem, iat�, europeni, dar ne lipseau tidulele. De la 1 ianuarie vom avea si tidule. Cet�teanul de r�nd, muncitor �n c�psun�rie sau pe schel�, le-a anticipat �n fapt. S�ntem, o gr�mad� de rom�ni, �n Spania. Am c�stigat, chiar dac� am ratat scorul de pe gazon, duelul galeriilor. Am pus piciorul �n Spania, asa cum spaniolii au pus c�ndva piciorul pe p�m�ntul nou de dincolo de Ocean. Am pus piciorul si �n Germania, Canada, Israel, Italia. Statisticile oficial-neoficiale gr�iesc despre dislocarea a trei milioane de rom�ni �n aceste t�ri si �n altele. Ca un musuroi de furnici tinut sub capac, eliberarea din pusc�ria comunist� a creat aceast� explozie f�r� precedent. Acas�, �n Rom�nia, spre deosebire de acas� la Madrid, r�m�nem an de an mai putini. Statisticile guvernului de la Bucuresti atentioneaz� asupra unei crize, �n premier�, de fort� de munc�. Asistentele medicale prefer� spitalele din Italia, doctorii stomatologi clinicile din Germania, constructorii - marile cartiere din Israel. Informaticienii se mut�, cu c�tel, cu purcel, cu soacr� �n Canada, care ofer� mintilor luminate, cu calific�ri �nalte, cet�tenie f�r� �nt�rziere. Scand�rile entuziaste ale tribunelor la meciul Real Madrid-Steaua, inclusiv �njur�turile �n limba rom�n�, mi-au construit un sentiment reconfortant. Lumea este obligat� s� ia aminte c� s�ntem. Priviti-ne! N-avem coad� de maimut� si nici p�r abundent pe spinare. N-am cobor�t din corcodusi si chiar �n jocul cu balonul, atunci c�nd uit�m de complexe, s�ntem egali vou�! R�m�ne s� mai periem deprinderea ciorditului de portofele si s� subtiem prezenta �n grupurile mafiote care b�ntuie transfrontalier, mai ales �n traficul de pipite.
Sentimentul reconfortant c� respir�m natural �n lume �mi transmite si un abia perceptibil semnal de alarm�. Se va goli oare spatiul mioritic p�n� la cota de avarie? Vom juca „acas�“ doar la Madrid, Roma, Ierusalim sau Otawa? Ca �n vremea ceapeurilor c�nd �n sate mai r�m�seser� doar b�tr�nii, ceilalti plec�nd s�-si afle rostul la oras, s� r�m�n� �n localit�tile rom�nesti, lipiti de tocul usii, doar octogenarii �n baston, refuzati la export? O Rom�nie gerontocrat�, privind nostalgic spre micul ecran care ne transmite meciuri g�zduite �ntr-un alt acas� dec�t cel natural, devine tragic�. Oricum, �n Spania, la Castellon, a fost �nregistrat primul partid politic al rom�nilor. Nu stiu de ce culoare e. Tinta - intrarea �n Parlament. Nu Parlamentul de la Bucuresti, ci Parlamentul de la Madrid.
|