„Agricultura nu reprezintďż˝ o prioritate pentru Guvernul Tďż˝riceanu“

Desi ďż˝n procesul de aderare a Romďż˝niei la structurile europene agricultura are o pondere de peste 60% din integrare, preocuparea actualilor guvernanti pentru dezvoltarea acestui sector este redusďż˝ si superficialďż˝. Echipa din Ministerul Agriculturii se multumeste sďż˝ constate cďż˝ existďż˝ doar 4 stegulete galbene care se vor ďż˝nverzi, cu sigurantďż˝, ďż˝n cele douďż˝ luni care ne despart de 1 ianuarie 2007. Dar pe ce temei si cu ce mďż˝suri speciale se va realiza „ďż˝nverzirea“, nimeni nu spune nimic. Specialistii lui Flutur nu fac nici o referire la neutralizarea deseurilor de origine animalďż˝, nici la restrictiile ce ar putea fi aplicate, legate de pesta porcinďż˝, de ecarisaj, de unitďż˝tile de procesare a laptelui care nu corespund normelor europene.
Cum se vor realiza aceste probleme �n cele dou� luni r�mase, c�nd din cele 10.548 de unit�ti de procesare din tar�, evaluate de c�tre specialistii din ANSVSA, doar 5% respect� conditiile impuse de c�tre legislatia european�? Cine a r�spuns vreodat� la �ntreb�rile si suspiciunile legate de gripa aviar�, de cheltuielile si abuzurile comise de c�tre �mbog�titii momentului? Unde au ajuns zecile de milioane de euro de la buget, alocati pentru asa-zisa eradicare a gripei aviare? Care s�nt costurile pestei porcine? C�t de real� si de credibil� este mult mediatizata poveste a rentei viagere ? Concret, �n judetul Neamt s�nt 173.000 hectare teren arabil, dar numai 11 hectare reprezint� suprafata de care au beneficiat, �n 2006, cei �ndrept�titi, adic� suma de 1.100 euro pentru un an �ntreg.
Cum se pot declara multumiti cei din Ministerul Agriculturii c�nd, acum, la sf�rsit de toamn�, c�mpurile s�nt l�sate �n paragin�, pline de b�l�rii, iar masinile agricole s�nt extrem de rare pe teren ? Nu trebuie s� fii mare specialist ca s� stii c� orice zi de �nt�rziere �n efectuarea lucr�rilor de toamn� �nseamn� diminuarea recoltelor din anul urm�tor. De asemenea, trebuie spus c� ritmul de recoltare din aceast� toamn� este foarte sc�zut, la fel ca si interesul agricultorilor. Pe de o parte, este vorba de preturile foarte mari de str�ngere a recoltei, iar, pe de alt� parte, de preturile prea mici de valorificare.
�n aceast� ordine de idei, Guvernul se face vinovat de faptul c�, �n �ntelegere cu procesatorii produselor agricole, au tinut preturile foarte mici, f�c�ndu-si servicii reciproce. Deci, cump�r�torii au realizat profituri mari, iar Guvernul, prin preturile stabilite, a tinut inflatia sc�zut�, �n mod artificial.
Social-Democratii au sesizat acest joc periculos, care poate avea consecinte grave si trag un semnal de alarmďż˝ pentru atentionarea factorilor responsabili.
Dac� tinem seama c� acum, la data de 24 octombrie 2006, din punct de vedere agrotehnic �ns�m�ntatul gr�ului ar fi trebuit terminat, putem spune c� p�inea anului 2007 este compromis�.
Din cele 1,9 milioane de hectare programate, au fost �ns�m�ntate doar 500.000 de hectare, �n unele zone abia �ncepe �nfiintarea culturilor de toamn�.
Probabil, guvernantii nu stiu c� Rom�nia are nevoie de 5-5,5 milioane de tone de gr�u anual, respectiv 3,5 milioane tone pentru consumul uman, 1-1,5 milioane tone pentru furajarea animalelor si aproximativ 0,5 milioane tone pentru s�m�nt�. Or, dac� stiu, nu-si fac deloc probleme c� acest Guvern va �mpinge tara spre importuri considerabile de gr�u, situatie greu de conceput pentru Rom�nia, fost gr�nar al Europei.
Produc�torii agricoli s�nt disperati din cauza greselilor repetate ale actualilor guvernanti, ei nu au resurse financiare s�-si lucreze p�m�ntul, s� achite contravaloarea lucr�rilor, a s�m�ntei, �ngr�s�mintelor.
Sprijinul financiar de 175 RON reprezint� o batjocur�, �n conditiile �n care �si valorific� produsele doar cu 3.000 - 3.500 lei/ kg. C�t reprezint� acesti 175 lei din contributia statului, �n conditiile �n care �ns�m�ntarea unui hectar cu gr�u se ridic� la 1.200 - 1.300 lei ?
Dac� �n anul 2006 productia agricol� a fost una dintre cele mai slabe de dup� 1989, dac� au r�mas nelucrate circa 1,5 milioane hectare de teren, nu e greu de estimat c� �n 2007 vor fi �n jur de 2,5 milioane hectare necultivate din cauza nepriceperii, a lipsei de profesionalism si a neglijentei celor aflati la coordonarea acestui sector. Amatorismul celor care fac politicile agricole �n cadrul Aliantei D.A. a creat mari necazuri nu doar produc�torilor, ci �ntregii populatii a t�rii, greu afectate de scumpirea alimentelor. Oamenii nu �nteleg cum cei din guvernarea portocalie ies pe posturile TV si tin discursuri populiste despre marile realiz�ri din agricultur�, c�nd ei se afl� la limita subzistentei.

„ďż˝n acest moment, producďż˝torii agricoli nu sďż˝nt pregďż˝titi pentru accesarea fondurilor“

ďż˝n aceste conditii, spun cu toatďż˝ responsabilitatea cďż˝ Romďż˝nia nu este pregďż˝titďż˝ pentru intrarea ďż˝n structurile europene, ďż˝n ciuda declaratiilor demagogice pe care le fac cei din Guvernul Tďż˝riceanu. Desi Uniunea Europeanďż˝ promite 12 miliarde de euro pentru agriculturďż˝ ďż˝n intervalul 2007 - 2013, aceste fonduri ar putea fi reduse cu 50 % dacďż˝ nu vor exista autoritďż˝ti competente care sďż˝ le administreze si mecanisme bune de platďż˝ si verificare a investitiilor. Dacďż˝ lucrurile nu vor fi puse la punct la data aderďż˝rii, se vor aplica si alte penalitďż˝ti financiare care vor genera dificultďż˝ti pentru sectorul agricol. ďż˝n acest moment, producďż˝torii agricoli nu sďż˝nt pregďż˝titi pentru accesarea fondurilor, la fel ca si institutiile statului abilitate. Desi la agentiile de plďż˝ti salariile sďż˝nt foarte mari, comparativ cu ale celorlalti bugetari din agriculturďż˝, oamenii angajati nu sďż˝nt cei mai competenti. Concursul pentru ocuparea acestor posturi a fost unul formal si i-a favorizat pe cei din imediata apropiere a Puterii portocalii. Cu astfel de „specialisti“, accesarea fondurilor se va dovedi o operatiune greu de aplicat ďż˝n mod rapid si eficient.
Iar dac� se va ajunge la astfel de situatii nedorite, exist� un singur vinovat care trebuie tras la r�spundere, si anume Guvernul T�riceanu. Grav este faptul c� si politica agrar� de perspectiv� - si m� refer aici la bugetul pentru anul 2007 - este una gresit�.
Guvernantii vehiculeaz� zilnic suma de 2,3 miliarde euro pentru agricultur�, ceea ce �nseamn� 76.345 miliarde lei, adic� mai mult dec�t dublu fat� de anul 2006.
Dar, ceea ce nu spun guvernantii s�nt c�teva lucruri esentiale si anume:
- contributia Rom�niei la bugetul agriculturii este 31.972 miliarde lei, adic� 87% fat� de 2006, c�nd au fost alocati 36.450 miliarde lei;
- diferenta de 860 miliarde lei provine din credite externe, respectiv 273,4 % fatďż˝ de anul 2006 (313 miliarde lei);
- suma de 42.479 miliarde lei provine din fonduri externe nerambursabile, adicďż˝ 221 % fatďż˝ de 2006 (19.216 miliarde lei).
Partidul Social Democrat nu este de acord cu modul �n care a fost constituit bugetul pentru urm�toarele motive:
- cresterile salariale s�nt foarte mari, cu 35,2 % fat� de 2006;
- cheltuielile pentru reclamďż˝ si publicitate reprezintďż˝ cu 22 % mai mult fatďż˝ de 2006;
- cheltuielile pentru protocol si reprezentare - cu 76 % mai mult fatďż˝ de 2006;
- fondul ministrului, cu 416,67 % mai mare fatďż˝ de 2006;
- subventiile s�nt mai mici cu 23 % fat� de 2006 si asta �n conditiile �n care, �n anul trecut, s-au primit cele mai mici sume din ultimii ani.
Aceast� g�ndire politic� va duce la s�r�cirea populatiei rurale (43% din populatia t�rii) care nu va avea cu ce s�-si lucreze p�m�ntul si cu ce s�-si �ntretin� animalele, �n consecint� le vor vinde.
Este ceea ce-si doreste, probabil, actuala Putere care favorizeazďż˝ grupurile de interese din preajma sa.
Fat� de situatia prezentat�, PSD �si rezerv� dreptul de a depune amendamente la Comisia de buget finante. Dac� ele nu vor fi acceptate, parlamentarii sociali-democrati nu vor vota bugetul pentru anul 2007.
Asadar, solicit�m guvernantilor s� dovedeasc� responsabilitate, realism si maturitate politic� �n luarea deciziilor privind agricultura, s� lase la o parte amatorismul, automultumirea si declaratiile demagogice.