PELERIN PE T�R�MUL ZEILOR

• „ďż˝n ultima expeditie a fost o luptďż˝ cu necunoscutul, pentru cďż˝ am fost ďż˝ntr-o zonďż˝ pe care nici localnicii nu o stiau. Multi m-au ďż˝ntrebat dacďż˝ am folosit ghizi. Pďż˝i ce ghizi, dacďż˝ nimeni nu stia zona. A fost o cucerire autenticďż˝ si am trďż˝it aceleasi sentimente pe care le-au avut primii cuceritori ai Himalayei“, a declarat Tucu Lďż˝cďż˝tusu • pietreanul a reusit, pe 11 octombrie, o premierďż˝ mondialďż˝ - escaladarea unui munte himalayan necďż˝lcat de om • alpinistul a acordat ďż˝n exclusivitate un interviu „Monitorului de Neamt“ •

„Ascensiunea pe cel mai ďż˝nalt vďż˝rf de pe Terra a fost o uriasďż˝ realizare. Un punct culminant al vietii. Este, dacďż˝ vreti, o realizare maximďż˝ pe care a putut-o face un om obisnuit. A trebuit ďż˝nsďż˝ sďż˝ revin pe pďż˝mďż˝nt si sďż˝-mi fac noi planuri pentru restul vietii. Vreau ca viata sďż˝ aibďż˝ ďż˝n continuare culoare, obiective, si sďż˝ merite a fi trďż˝itďż˝. Ca sďż˝ continui lupta, mi-au trebuit mereu alte planuri“, declara Ticu Lďż˝cďż˝tusu, la putin timp dupďż˝ ce reusea sďż˝ fie primul romďż˝n care cucerea Everesul, pe 10 mai 1995. Si planuri au urmat an de an, pe ďż˝nďż˝ltimi de pe toate continentele, adďż˝ugďż˝ndu-se altora puse deja ďż˝n practicďż˝. Ultimul dus la bun sfďż˝rsit, o premierďż˝ mondialďż˝, a fost escaladarea, alďż˝turi de doi colegi germani, a celui mai ďż˝nalt vďż˝rf din masivul Tsartse, „Vďż˝rful necunoscut“, aflat la 6.403 metri altitudine. Pietreanul a ajuns primul pe ďż˝nďż˝ltimea necďż˝lcatďż˝ de om pďż˝nďż˝ pe 11 octombrie 2006, astfel cďż˝ a avut dreptul sďż˝ boteze vďż˝rful. I-a spus „Europa“. Despre aceastďż˝ ultimďż˝ expeditie alpinistul pietrean a dezvďż˝luit cďż˝te ceva ďż˝ntr-un interviu acordat ďż˝n exclusivitate „Monitorului de Neamt“.

Reporter: Ar mai fi ceva de spus dupďż˝ ultima cucerire?
Ticu L�c�tusu: S�nt multe de spus. Cred c� niciodat� nu se va putea spune tot. S�nt multe si nu toate pot fi spuse. �ns� se poate r�spunde la orice �ntrebare...
Rep.: Ce i-ar trebui unui ziarist sau oric�rui pietrean ca s� fie �n locul lui Ticu L�c�tusu?
T.L.: Bun� �ntrebare. Eu am �nceput alpinismul �n 1981, deci mi-au trebuit 25 de ani. Ce i-ar trebui? Pasiune pentru munte, o gen�, un apetit pentru aventur�, atractie pentru risc, dar pentru unul ponderat deoarece trebuie s� termini cu bine orice expeditie si dac� ai si v�rful �n buzunar e cu at�t mai bine. Cred c� principalul meu atu este experienta de 25 de ani.
Rep.: De unde are Ticu L�c�tusu acea gen� despre care spuneai c� e esential�?
T.L.: O treime ar fi faptul c� s�nt din Piatra Neamt, un oras de munte �n care cred c� multi au aceast� gen� a cuceririi, a libert�tii, a curajului. O alt� treime o constituie partea nativ�, gen� mostenit�, iar ultima ar fi legat� de cele acumulate �n timp.
Rep.: Dup� o expeditie de acest gen, toat� lumea te �ntreab� cum a fost p�n� ai atins v�rful. Eu as vrea s� te �ntreb ce ai simtit dup�, pe drumul de �ntoarcere acas�
T.L.: E total opus cu ceea ce s-ar �nt�mpla dac� nu ai fi atins v�rful, atunci c�nd simti o am�r�ciune greu de descris �n cuvinte, desi lupta depus� este cel putin egal� cu cea pentru o victorie.
Rep.: Vorbesti de victorie... Cu cine te lupti �ntr-o astfel de expeditie?
T.L.: �n primul r�nd cu tine, cu propriile limite. S�nt situatii �n care trebuie s� actionezi la limit� si e bine s�-ti cunosti propriile puteri. Altfel este destul de riscant. Pe l�ng� lupta cu tine, mai e �nclestarea cu natura. Vorbim despre un mediu care �n general nu este propice vieti, cu at�t mai putin unei ascensiuni pe un perete de st�nc� si gheat�. �n ultima expeditie a fost o lupt� cu necunoscutul, pentru c� am fost �ntr-o zon� pe care nici localnicii nu o stiau. Multi m-au �ntrebat dac� am folosit ghizi. P�i ce ghizi dac� nimeni nu stia zona. A fost o cucerire autentic� si am tr�it aceleasi sentimente pe care le-au tr�it primii cuceritori ai Himalayei.

Europa, nume de botez dat de un rom�n

Rep.: Dac� tin bine minte, dup� o expeditie �n Hymalaia, la �ntoarcerea acas� ai avut parte de o surpriz� nepl�cut�. Acum de ce fel de surprize ai avut parte?
T.L.: Sincer, c�nd am ajuns acas� m-am interesat ce mai e pe aici. Am �nteles c� s-au �nceput lucr�rile la telegondol�. A, cea mai mare surpriz� a fost legat� de reusita Festivalului de Teatru din acest an. Sau poate n-a fost o surpriz� pentru c� eu m� asteptam s� ias� at�t de bine, s� revenim la ceea ce a fost. Mai bine zis a fost o bucurie pentru c� am reusit, ca oras, s� impunem marca pe care o aveam �n buzunar, dar nu o scoteam la iveal�. M� bucur� acest lucru, pentru c� si �n Hymalaia c�nd am fost, am fost cu tricolorul la mine, iar v�rful l-am botezat Europa. Sufletul meu a r�mas tot la Piatra Neamt. S�nt pietrean �n primul r�nd, apoi rom�n si apoi european.
Rep.: Unii zic c� Ticu L�c�tusu este cet�tean planetar
T.L.: Toti s�ntem... galactici, �ntr-un fel sau altul. Glumind, doar cei de la Real s�nt recunoscuti astfel �n pres�. Toti s�ntem galactici. Asta am simtit c�nd am fost primul p�m�ntean care a c�lcat pe Peak Europa, pe versanti, pe v�i. Ai un sentiment planetar c�nd vezi �n fata ta o lume exclusiv mineral�, virgin�.
Rep.: Mai s�nt locuri unde n-au ajuns alti galactici, dar vrea s� pun� piciorul p�m�nteanul Ticu L�c�tusu?
T.L.: Cu sigurant� mai s�nt. Din fericire. Sper s� si reusesc.
Rep.: S� �ntelegem c� s-a n�scut deja planul unei noi expeditii?
T.L.: Am mai multe planuri, �ns� le voi face publice probabil la sf�rsitul anului, c�nd m� voi hot�r� ce voi face. Sper s� g�sesc un v�rf care s� merite s� fie botezat �n final si Peak Rom�nia.
Unii nu au �nteles de ce v�rful cucerit recent l-am botezat Europa. Trebuie s� ne reg�sim toti rom�nii �n aceast� denumire, pentru c� toti rom�nii vor trebui s� urce un asemenea pisc: Europa. 1 ianuarie 2007 va fi doar �nceputul ascensiunii.

Acasďż˝ la zei

Rep.: Te-ai g�ndit s� scrii o carte?
T.L.: Este �nceput�. Din p�cate �ntre at�tea ascensiuni si expeditii, alte probleme acas�, timpul este prea comprimat. Acum m-am �ntors mai hot�r�t dec�t niciodat� s� rezolv si aceast� problem�.
Rep.: Se poate scrie ceea ce simti �n expeditii?
T.L.: Poti scrie cel putin ceea ce tine de aspectul tehnic. C�nd esti �n expeditie te g�ndesti cel mai mult la partea concret� a ascensiunii. Tot universul t�u este concentrat la pasul urm�tor, la sectiunea urm�toare, la ceea ce ai de f�cut ca s� urci �n sigurant�. Lasi putin deoparte ce e acas�, ce e legat de familie si te concentrezi pe ce ai de f�cut, pentru c� esti �ntr-o situatie limit�.
Rep.: Poate p�rea o �ntrebare ridicol� �n plin secol XXI, dar despre aceste v�rfuri inaccesibile se credea �n trecut c� s�nt locurile �n care stau zeii. Ai �nt�lnit vreun zeu �n expeditiile tale?
T.L.: �nc� mai s�nt astfel de credinte. Fiecare munte este legat de imaginea unui zeu, iar Hymalaia �ntreag� este considerat� l�casul zeilor. Nou� alpinistilor ne place s� credem c� zeii s�nt acolo si din acest motiv expeditia �ncepe cu o ceremonie religioas� special�, budist�, puja, prin care se cere permisiunea acestor divinit�ti ale Hymalaiei s� ne permit� temporar prezenta pe aceste v�rfuri. Ca si la noi, zeii nu �i vezi, dar �i simti. Este acolo o imensitate nu doar fizic�, este o concentrare spiritual�, energetic�.

Pe urmele lui Yeti

Rep.: Un prieten de-al t�u, un mare alpinist, s-a �nt�lnit sau nu cu Yeti? C� urme am �nteles c� ai v�zut si tu...
T.L.: Am citit cartea. Nu s-a �nt�lnit cu Yeti, e mai mult o selectie de diverse m�rturii ale localnicilor sau ale altor expeditii care au g�sit diverse urme ale lui Yeti. E greu de spus. Am filmat si eu un scalp al lui Yeti �ntr-o m�n�stire budist�, l�ng� Everest, dar nu i-am f�cut analize... Urme am v�zut de mai multe ori, dar e greu de spus dac� erau sau nu ale lui Yeti. Puteau fi alte animale sau urme ale unui om. Dar am vorbit cu persoane care mi-au spus c� l-au v�zut pe Yeti, c� au fost atacati. Chiar o femeie din zona Everestului a sustinut c� a fost lovit� de Yeti.
Rep.: E important p�n� la urm� dac� Yeti exist� sau nu sau mai important este c� s�nt oameni care cred �n existenta lui?
T.L.: Cei mai multi serpasi (c�l�uze autohtone n.r.) cred �n legenda asta si p�n� la urm� e un mister, e ceva frumos
Rep.: Ticu L�c�tusu �n ce legend� crede?
T.L.: �mi plac legendele care au un s�mbure consistent de adev�r. C�t despre Yeti, eu cred aceast� legend�, dac� si localnicii cred, eu de ce nu as crede? Apoi s�nt fotografii f�cute la 5-6.000 de metri altitudine ale unor urme care par a fi ale unui umanoid, ori oamenii nu prea aveau ce c�uta pe acolo. Pentru mine nu e important dac� exist� sau nu, important� este aceast� c�utare a omului, important este c� exist� misterul.

Dintisorul talisman

Rep.: Dup� expeditia pe care ai f�cut-o recent te astepti s� fii chemat la presedintie?
T.L.: Niciodat� nu m� astept la o recunoastere, mai ales din partea conduc�torilor. Cea mai bun� recunoastere este c� te apreciaz� prietenii sau cunosc�torii.
Rep.: Fiica ta realizeazďż˝ cu ce te ocupi?
T.L.: Da. Chiar am avut �n ultima expeditie un dintisor ca talisman de la ea, primul dinte care i-a c�zut si pe care mi l-a dat ca s�-mi poarte noroc. M� �ntreba zilele trecute care cred c� este cea mai important� familie din Rom�nia. Dar tu cine crezi? Si �mi zice: Cred c� familia lui B�sescu, nu?, pentru c� este presedinte. Si urm�toarea?, am �ntrebat-o. P�i eu cred c� noi, c� doar tu ai urcat pe Everest. Cam asa vede ea lucrurile.

Pasiunea explor�rii

Rep.: Am auzit c� ati si filmat �n expeditie. C�nd ati mai avut timp si pentru asta?
T.L.: Dup� cum stiti am fost �nsotit �n expeditie de doi germani. Unul dintre ei organizeaz� anual un festival de film de munte, cel mai mare din Europa. Toti care ne v�d se mir� cum de reusim s� fim �n acele conditii si actorii si operatorii. Este foarte greu, mai ales c�nd s�nt echipe mici. Este foarte greu s� cari cu tine echipamente, materiale, s� mai �ncarci si baterii, s� mai si filmezi. Este un efort care uneori tripleaz� greutatea ascensiunii. De multe ori, cele mai interesante secvente r�m�n doar �n mintea noastr�.
Rep.: Ai vrea s� revii pe vreunul dintre v�rfurile cucerite?
T.L.: Nu-mi place s� m� �ntorc unde am mai fost. S�nt multe v�rfuri �n lumea asta si s�nt at�tea lucruri pe care as fi vrut s� le fac si nu am apucat, chiar aici �n Piatra Neamt �nc�t timpul este at�t de pretios c� nu m-as mai �ntoarce pe vreunul dintre v�rfurile cucerite. Prefer s� descop�r mereu.
Rep.: Ce p�rere ai despre alpinismul rom�nesc?
T.L.: Este greu, ca si �n alte domenii. De ce? S� nu uit�m c� p�n� �n 1989 rom�nii aveau ca limit� maxim� V�rful Moldoveanu din F�g�ras. Performantele noastre coincid cu perioada post-decembrist�. Noi am �ncercat �n acesti ani s� repet�m ce au f�cut altii, dar �ntr-un interval de timp mult mai scurt, iar �n prezent �ncerc�m s� fim noi num�rul unu, primii care pun piciorul pe v�rfuri virgine.
Rep.: Ai un ucenic, preg�testi pe cineva s� duc� mai departe activitatea ta?
T.L.: Am preg�tit poate sute de �nv�t�cei. Vreau s� merg pe aceast� linie, pentru preg�tirea unor tineri. Vara aceasta am inaugurat un panou de escalad� �n Piatra Neamt, vrem s� �nfiint�m o baz� puternic� pe axa Cheile Bicazului - Piatra Neamt, un centru de preg�tire montan� pe care vrem s�-l dezvolt�m, pentru a preg�ti c�t mai multi tineri.

Carte de vizitďż˝

Constantin Ticu Lďż˝cďż˝tusu s-a nďż˝scut la 21 februarie 1961, la Piatra Neamt, absolvind Liceul Petru Rares si apoi Facultatea de Geologie Bucuresti, promotia 1986. La vďż˝rsta de 7 ani a urcat pentru prima datďż˝ pe munte, ďż˝n cartea sa de vizitďż˝ fiind apoi trecuti munti de care unii nici n-au auzit cďż˝ ar exista. Ticu Lďż˝cďż˝tusu a cucerit ďż˝n 1990 muntii Elbrus (5.633 metri), Usba de Nord (4.700 metri), Pic Sciurovski (4.259 metri), Chatin-Tau W (4.200 m) din muntii Caucaz; Donguz Orun (4.468 m) si Ullu Tau W (4.200 m) - Caucaz; Himalaya-Karakorum - Broad Peak (8.047 m); Nakra (4.451m), Keishi (3.702 m), Elbrus W (5.642 m) - Caucaz; Alpii Elvetiei - Monte Rosa (4.634 m), Breithorn (4.160 m), Matterhorn (4.478 m), Rimpfischhorn (4.199 m); Africa - Mount Kenya (5.199 m), Point Lenana (4.985 m), Kilimanjaro (5.895 m), Himalaya - Everest (8.848 m); Aconcagua (6.950 m), Cuerno (5.462 m), Himalaya - Dhaulagiri (8.167 m), Vinson, Antarctica, etc. Acestea sďż˝nt doar cďż˝teva dintre victoriile obtinute de pietrean ďż˝n lupta cu ďż˝nďż˝ltimile. O carte de vizitďż˝ ce-i face onoare si care a fost scrisďż˝ prin vointďż˝ si prin hotďż˝rďż˝re. Lďż˝cďż˝tusu este unul dintre cei care a avut ocazia ca ďż˝n Nepal sďż˝ se ďż˝ntďż˝lneascďż˝ cu primul alpinist care a pďż˝sit pe „Acoperisul Lumii“, englezul Edmund Hillary, reusita fiind consemnatďż˝ ďż˝n 1953.
Foto: Alpinistul pietrean pe Peak Europa, premierďż˝ mondialďż˝

Sponsorii expeditiei
Romtelecom - sponsor principal
Rifil
Oltchim
HP Romania
Elle-Man
Vuade Romania