Festivalul de Teatru Piatra Neamt - Editia a XXI-a
Instincte fundamentale
Politica cea de toate zilele
Soarta lucr�rii dramatice „...Escu“ a fost, din p�cate, una ingrat�. Scris� la doisprezece ani dup� „Titanic Vals“, piesa a stat �n umbra acesteia mult� vreme si, din nefericire, mai st� si ast�zi. Din aceast� pricin�, intreprinderea regizorului Alexandru Dabija la Teatrul de Comedie bucurestean este cu at�t mai important� si mai valoroas�. Cea de a doua parte a dipticului preia c�teva din personaje, urm�rindu-le destinul, �n mare parte previzibil. Sarmisegetuza a devenit gener�leas�, teroriz�ndu-si sotul si progenitura n�scut� dintr-o dragoste „platonic�“, Traian s-a multumit a tr�i �ntre dou� curse de cai si expediente sau �mprumuturi, iar Decebal Sp. Necsulescu, cel care omora g�stele cu bicicleta, c�s�torit cu fiica unui „aristocrat“ precum „descompusul“ Langada, e omul zilei, angrenat �n construirea unei mari cariere politice care, conform unei traditii ce se perpetueaz� si ast�zi si �n virtutea unui instinct fundamental, trebuie neap�rat s� treac� prin toat� panoplia partidelor care se preumbl� la putere. Este inutil s� insist�m asupra efectului pe care spectacolul �l produce asupra masei de spectatori, printre care se afl� at�tia si at�tia Catavenci si Necsulesti contemporani. Si totusi, r�d si ei... ca la teatru. Doar e democratie, monser! Alc�tuit� �n respectul cuvenit lucr�rilor clasicizate, f�r� inovatii sau artificii menite s� evidentieze originalitatea viziunii, f�r� �ngros�ri ale expresiei scenice si cu doar c�teva t�ieturi �n text, montarea lui Alexandru Dabija pune �n valoare o echip� actoriceasc�, �n mare parte consacrat�, care se cuvine a fi mentionat�: Vladimir G�itan, Ion Lucian, Dumitru Ruc�reanu, Dumitru Chesa, Aurelian B�rbieru, Marius Florea Vizante, Mihaela Teleoac�, Gabriela Popescu, Delia Nartea, Mihaela M�celaru, Eugen Racoti, Serban Georgevici, George Grigore.
Dimensiunile unui instinct fundamental
Asa cum am mai subliniat si cu alte ocazii, gratie unei fericite, �ndr�znete si oportune initiative, teritoriul cultural al orasului Piatra Neamt s-a �mbog�tit cu o nou� form� de expresie artistic� ce functioneaz� eficient �n spatiul european si se pare c� d� rezultate si �n mai multe centre urbane rom�nesti. Exercitiul teatral neconventional, bazat pe modelul bucurestean al Teatrului „Pi Buni“ de la „Green Hours“ care, de altfel, a si preg�tit terenul virgin al provinciei, se afl� pe drumul potrivit c�tre recunoastere, asimilare si emancipare.
Dup� ce, �n urm� cu c�teva luni, Asociatia „PiatrArt“ consemna actul de nastere al Teatrului „Pi Buni“ pietrean cu ciclul secvential conceput de Bob Jude Ferrante sub titlul „Twinges“ (Junghiuri), la �nceputul acestei toamne a avut loc o nou� premier� absolut� care, marti seara, a fost prezent� pe afisul Festivalului de Teatru.
Textul „Chat“ al dramaturgului Stefan Caraman a fost prezentat de c�tre actorii: Constantin Cojocaru, Ecaterina H�tu si Corneliu-Dan Borcia, regia fiind semnat� de Dan Vasile, iar costumele fiind furnizate de firmele Agnes Toma si Dinasty.
�n ciuda spatiului parcimonios, specific de altfel unui asemenea gen de reprezentatie, spectacolul are nerv, dinamism, mobilitate si plasticitate. Textul, „pe alocuri explicit“, dup� cum tine s� ne previn� �nsusi autorul, poate p�rea la prima vedere licentios si dur, dar �n contextul �ntregului story cap�t� o logic� motivatie formal� si informal�.
Cei doi b�tr�ni, la v�rsta la care, vorba unuia dintre ei, ar trebui s�-si plimbe nepotii prin parc, convertiti la seductiile promit�toare ale tehnologiei de ultim� or�, descoper� c� �si pot revitaliza reful�rile sexuale aplatizate de implacabilitatea v�rstei biologice, prin comunicarea electronic�. Si chiar dac� unul dintre ei, prin sinceritate abrupt�, ostentativ� chiar, risc� si �si asum� ridicolul, iar cel�lalt disimuleaz� �nduios�tor si exerseaz� stresat virtutile salubre ale tr�irilor romantice, concluzia se poate reg�si �n afirmatia cu valoare de truism elaborat� succesiv de g�ndirea mai multor epoci filosofice, potrivit c�reia omul are dou� instincte fundamentale: foamea si reproducerea. �n spet�, foamea si sexul. Factorul care a deturnat si alterat aceast� stabilitate este tocmai chat-ul, care, transformat �ntr-o hot-line instant, se dovedeste capabil a redimensiona tr�iri, senzatii, fantezii, iluzii. Numai c� saltul din virtual �n realitate poate fi nu at�t periculos, c�t crud si cinic. De aici nu se mai poate fugi nic�ieri. Trebuie s� accepti, trebuie s� te accepti si, mai cu seam�, trebuie s� te vezi si s� te suporti asa cum esti.
Trio-ul actoricesc al reprezentatiei, �mpreun� cu regizorul si colaboratorii, formeaz� cu adev�rat o echip�. Actorul bucurestean Constantin Cojocaru perpetueaz� c�te ceva din atitudinea comportamental� v�zut� de noi, �n urm� cu un an, �n spectacolul Teatrului „Nottara“ cu „Cheek to ckeek“ de Jonas Gardell, �nzestr�ndu-si personajul cu farmec, persuasiune, mobilitate si, inevitabil, haz.
Pe un alt plan, Corneliu-Dan Borcia completeaz� registrul expresiv al reprezentatiei printr-o conlucrare perfect� cu partenerul si o comuniune elocvent� si savuroas�. Ba chiar, �n jocul celor doi se remarc� o anumit� voluptate crud� a explor�rii spatiului interior. Textul, dedicat de altfel celor doi protagonisti, este croit si corelat ingenios cu datele si resursele acestora. Mai mult chiar, elasticitatea scriiturii a permis echipei de realizatori, cu acceptul autorului, desigur, mici interventii menite s� slujeasc� individualitatea spectacolului, cum ar fi, de pild�, interpolarea inspirat� - din Gombrowitz, probabil - a p�timasului monolog.
Ecaterina H�tu constituie prezenta feminin� pregnant� si incitant�, voluptoas� si provocatoare, dimensionat� �ntre vulgaritatea prezent� si reminiscentele caricaturizate ale unei gratii si inocente iremediabil pierdute.
Acest spectacol a fost selectionat �n vederea particip�rii la Festivalul National de Teatru de la Bucuresti, din luna noiembrie a acestui an.
|