Festivalul de Teatru Piatra Neamt - Editia a XXI-a
Zadarnicele chinuri ale dragostei
• Festivalul a fost deschis cu o premier� a Teatrului Tineretului din Piatra Neamt: „Fat� �n fat�“ de Francis Joffo, �n regia lui Sorin Misiriantu • �n spectacolul nocturn, Horatiu M�l�ele a oferit un recital impregnat de un umor inconfundabil • S�mb�t� seara, �ntr-o atmo-sfer� sobr� si, �n acelasi timp, rafinat�, �n sala de spectacole a Teatrului Tineretului din Piatra Neamt a fost inaugurat� cea de a XXI-a editie a Festivalului de Teatru, manifestare ce a �nsotit si a conturat gloria institutiei artistice, cu �ntreruperi, de la sf�rsitul deceniului al saptelea al secolului trecut.
Una dintre noile actrite ale Teatrului Tineretului, Irina Ivan, si actorul Daniel Besleag� au citit scurtul salut adresat publicului pietrean, au multumit coorganizatorilor (Consiliul Judetean Neamt, Consiliul Local Municipal si Prim�ria municipiului Piatra Neamt, Ministerul Culturii si Cultelor, UNITER), nume-rosilor si �ndatoritorilor sponsori, invitatilor si marilor colegi de breasl� aflati aproape, presei locale si nationale si, bine�nteles, personalului teh-nic, administrativ si artistic al teatrului pietrean, implicat direct si esential �n buna organizare si desf�surare a unui act artistic de anvergur�. Subliniind complexitatea preg�tirii unei asemenea manifest�ri, purt�torii de cuv�nt ai organizatorilor, au conchis: „A organiza un festival nu e simplu. Sute de telefoane, faxuri, e-mail-uri, fise tehnice, locuri de cazare, diurne, autocare, camioane, sute de actori, sute de oameni care monteaz� si demonteaz� decoruri - toate aceste lucruri care nu se v�d, dar se tr�iesc cu intensitate, pentru ca dumneavoastr�, Spectatorul, fericitul beneficiar al unui bilet sau al unei invitatii, s� puteti urm�ri, cu �nc�ntare, cu emotie, cu �ng�ndurare, z�mbind, stri-vind o lacrim� sau chiar r�z�nd �n hohote, spectacolele pe care vi le propunem din aceast� sear�.“
Whiskey
si rachiu de pere
„Fat� �n fat�“ este, ne�ndoios, un spectacol de loisir. Un spectacol de duminic� seara, c�nd, obositi de r�sul strivit din fata televizorului, vrem s� ne scoatem consoarta �n oras, la un mic si o bere, la o preumblare �ntre Unic si Telefoane, si c�nd, de-a lungul unei conversatii plictisite despre procedura de fixare a pavelelor �n nisipul procurat de municipalitatea animat� de legitima dorint� de a ne aminti de ea si la sf�rsitul mandatului, �nt�lnim afisul cu cei doi protagonisti - „ingenioas�“ idee - spate �n spate.
Textul lui Francis Joffo respect� cu strictete reteta frantuzeasc� a comediilor facile, de la Labiche �ncoace, �ntemeiat� pe traditia satirei burgheze si, implicit, a modului de viat� statuat si, �n acelasi timp, conserv� perpetuata reactie la sobrietatea conjugal� impus� de marele drame „seria“. Numai c� aici nu mai este ridiculizat chipul �ncornoratului, preluat din farsa clasicilor, ca model de victim� perfect�. Ne afl�m �n secolul al dou�zecilea, morala e mult mai flexibil�, avem o stare material� prosper�, ferestrele imense ale apartamentului confortabil lucesc sub luminile Parisului, prin urmare este inevitabil s� avem o problem� cu noi �nsine, cu sotia, cu amanta si, dac� nu e destul, cu frumoasa, minora si capricioasa fiic�. La prima vedere, fiecare dintre membrii dezbinatului trio domestic tr�ieste cu intensitate o dram� sentimental�. Descoperi apoi c� drama, �n fapt autentic�, are usur�tatea si sprinteneala spumoasei si faimoasei sampanii frantuzesti, chiar dac� preferintele personajelor oscileaz�, deloc �nt�mpl�tor, �ntre whiskey si rachiu de pere.
Animat� de angoasele unui bovarism adus la zi, independenta sotie �si rezolv� problemele �n cel mai pur stil contemporan. Menajul „a trois“ poate deveni „a quatre“ si asa mai departe. Si chiar dac� sotul (sau fostul sot, m� rog) procedeaz� aidoma - cu mici nuante, evident - el are totusi reactia meritorie, �ntrez�rit� treptat, de a rezolva vremelnica criz� conjugal�.
O astfel de montare se face la v�rsta c�nd �ncepi s� constati c� nu prea mai ai succes la femei si, uzat de clasicii strivitori, simti nevoia unui afrodisiac. Or, regizorul Sorin Misiriantu o face mult mai devreme. Si, surprinz�tor, o face bine. Chiar dac� subtilitatea tr�irilor e departe de cea din „Livada cu visini“, modul vivace �n care �nl�ntuie reactiile �ntr-un text destul de greu de decupat �n scene si secvente, mobilitatea si sincronizarea replicilor dezv�luie o m�n� sigur� si un dinamism conceptual de invidiat. Spectacolul e alert, dinamic, f�r� momente moarte sau trageri de timp. De la prima replic� (Bun� seara, Nicole!) p�n� la freneticul happy-end consumat sugestiv pe canapea, spectacolul se bazeaz� pe exploatarea unui comic suculent bazat, �n primul r�nd, pe virtutile textului pe care abil, regizorul stie s�-si construiasc� travaliul scenic.
Cu toate c� se vrea nediscriminatoare, nu e greu de observat c� montarea, calchiind litera si spiritul textului - de altfel, excelent ca scriitur� - �l propulseaz� �n prim plan pe Cezar Antal. Interpretul lui Michel are ocazia, �n sf�rsit, s� demonstreze si alte resurse actoricesti nereliefate �ndeajuns �n structuri componistice r�zlete, risipite - cu har, e adev�rat - prin multe alte mont�ri. �n ciuda rolului s�u deosebit de generos, protagonistul rezist� tentatiei de a supralicita si exploateaz� cu mare efect teritoriul �ng�duit si bine dimensionat �n raportul cu celelalte personaje. Mobilitatea exceptional�, nervul, dinamismul si simtul acut al scenei �i confer� o bun� orientare �n distribuirea efectelor.
Actrit� de mare talent si impact, care a f�cut deseori demonstratii de virtuozitate scenic�, Ecaterina H�tu �n Nicole pare, de aceast� dat�, oarecum superficial� si �ntruc�tva aplatizat�, cultiv�nd si echivocul si ambiguitatea cu o detasare care nu poate trece neobservat�. Lucrul bun este acela c� aceast� abordare nu anticipeaz� si nu prefigureaz� finalul.
Un rol pe care Raul Lucaci �l merita, este cel al lui Paul, rezolvat cu mult tact si oarecare pedanterie prin exploatarea reactiilor si a sugestiilor, chiar atunci c�nd nu se afl� �n prim plan. O interpretare pertinent� si inteligent�, pro-duc�nd efecte obtinute cu o surprinz�toare economie de mij-loace.
De altfel, cei trei s�nt singurii care evit� stilul caricatural al abord�rii, alc�tuind nucleul �n jurul c�ruia graviteaz� spiritele agitate si excitate ale celorlalti „paraziti“ ai dragostei.
Dan Grigoras �n Andre, tipul brutei „aerobice“, a reusit s� imprime nimeritele reactii bovine unui personaj elocvent, �nainte de toate, prin fizic, iar Dragos Ionescu a creionat un Gerard imberb, pl�ng�ret, alert, dinamic si surescitat, confruntat cu vremelnicile chinuri din dragoste.
P�r�nd a-si face �nc�lzirea, dup� o absent� de mai multi ani de pe sc�ndura scenei pietrene, Ionut Cucoar� are o compozitie caricatural atitudinal� nu lipsit� de haz si oarecare pregnant� �n respectabilul si prea plinul de responsabilitate moral-civic� Maurice.
Chiar dac� ar fi f�cut mai multe eforturi, Nora Covali, �n des invocata Sophie, nu putea ar�ta mai mult dec�t ce a ar�tat (si stiti dumneavoastr� ce) de-a lungul unui rol at�t de meschin.
O soart� mai bun� ar fi putut avea personajul interpretat de Gina Gulai, dac� at�t actrita, c�t si regizorul ar fi imaginat o Annie mai credibil�. Dar tin�nd seama c� e rolul unei „t�mpite“, socotim a fi de ajuns.
Scenografia domestic�, �nchipuit� de Ioan Murariu si mobilat� de Mihai Apopei, are plasticitate si functionalitate, iar aportul vestimentar semnat de Agnes Toma si Gabriel Muraru este, �n cea mai mare parte, potrivit si corect.
Un spectacol frumos, amuzant si dinamic, care a inaugurat decent festivalul pietrean si care va face, nu ne �ndoim, multe s�li pline �n aceast� stagiune.
Umorul
de dup� ochelari
Horatiu M�l�ele e, nici mai mult nici mai putin dec�t Horatiu M�l�ele. Publicul de r�nd �l cunoaste si �l recunoaste din scheciurile televizate, impregnate de un umor particularizat si inconfundabil, bazat pe artificii ale intonatiei si expresiei ce i-au creat un brand �ncununat de prestigiul colectiv. Interesant �n acest context este faptul c� valorosul actor, constient de serviciile aduse spiritului filosofic gregar si de faptul c� recitalul s�u este un bonus la un festival de gen, a simtit nevoia ca, �n final, s� recomande si spectacolele sale adev�rate, �ntre care se num�r� si relativ recentul „M�sc�riciul“ de la Bulandra.
Recital improvizatoric bazat pe bagajul profesional la purt�tor, „one man show“-ul de s�mb�t� seara a stat sub semnul sintagmei „De dragoste“, luat� ca atare, luat� �n serios, luat� �n r�sp�r, luat�, �n cele din urm�, a la Horatiu M�l�ele.
Trec�nd cu usurint� si dezinvoltur� de la Nichita St�nescu la Emil Brumaru, de la George Top�rceanu la Spiridon Popescu, de la Teodor P�c� la Mircea Micu, de la Grigore Vieru la Adrian P�unescu, si de la toate acestea la comicul cu alur� spontan� si f�r� jaluzele, at�t de drag publicului, Horatiu M�l�ele a ar�tat, dac� mai era nevoie, datele unui mare actor �n postura de „monstru“ care, nu ne �ndoim, va deveni si „sacru“.
T�r�mul realit�tii �nchipuite
Parcare arhiplin�, masini luxoase si Logan-uri by Renault �nc� �n glorie; r�m�site de aburi condensati de la festivalul vinului si vagi adieri de pastram�, pe muzic� popular� „de cea mai bun� calitate“; pe sc�ri, grupuri de fericiti posesori de bilete si de preafericiti detin�tori de invitatii; costume la dou�, trei sau mai multe riduri; coplesitor eclectism de toalete feminine; un oarecare iz de provincie exaltat�; tunsori meticuloase si chelii impun�toare str�lucind frenetic �n lumina rarefiat�; argint sau otel inoxidabil sc�nteind crud �n lobul urechii st�ngi; liceence mirosind a reav�n, �nsotite de tineri ale c�ror cosuri dezv�luie impudic elocventa cu care pubertatea actioneaz� asupr�-le; ici-colo, c�te un nonconformist �n blugi si celular �nfipt �n tocul de piele, undeva, l�ng� boase; �ntr-un colt, c�tiva nenorocosi �n dragoste �ncearc� s�-si reprime accesele si, mai ales excesele de voieurism la vederea unor solduri voluptoase lunec�nd unduitor; c�nd si c�nd, adieri penetrante de parfumuri fine amestecate cu cel de tutun si mirosul plat, vag, al portofelelor; conversatie usoar�, de circumstant�; glume la care se z�mbeste cu o treime din dantur�; un z�mbet larg si vast, cu �ntreaga protez�, pentru cineva care tocmai intr� �n hol; complimente primite cu entuziasm si recunostint�; priviri scurte ce �ncearc� s� disimuleze curiozitatea si s� simuleze discretia; accese zgomotoase de exaltare la vederea unei persoane cu care ai b�ut c�ndva o vodc�; protipendada �ndrept�ndu-se tantos� si spiritual� c�tre lojele rezervate; babe exfoliate, �mbin�nd prestanta cu decrepitudinea, pip�ind fotoliile din stal; constat�ri implacabile asupra faptului c� te str�ng pantofii; cameramani de provincie cu ticuri de operatori ai lui Haneke, t�b�rcind preocupati trepi-edele; oameni ai zilei, �nconjurati cu interes de plasatoare, �n vreme ce careva dintre cei ai casei �i gratuleaz� �ndatoritor pentru onoarea de a le fi gazd�; ...v� rug�m s� �nchideti telefonele mobile...
|