„TCE 3 Brazi, o firma serioasa, cu oameni care isi vad de treaba si muncesc constiincios“

• interviu realizat cu Ioan Spiridonescu, director general al Grupului de firme TCE 3 Brazi

Reporter: Asa cum se intimpla de citiva ani buni incoace, firma TCE 3 Brazi s-a clasat pe primul loc in Topul Firmelor din judet, intocmit la nivelul anului 2005, la sectiunea Agricultura, Pescuit, Piscicultura. Care este secretul succesului?
Ioan Spiridonescu: De cind s-a facut topul la Camera de Comert, totdeauna am fost pe locul intii. Este pentru noi o mare satisfactie, pentru ca, dupa atitea necazuri si greutati, mai ai cite o farima, cite o lacrima de asta de bucurie. Conteaza foarte mult, sa stiti, o astfel de recunoastere. Parca te imbarbateaza si iti da putere si curaj sau chiar ambitie sa mergi mai departe. In ciuda tuturor birfelor care s-au purtat pe seama noastra de ani de zile incoace, inca de pe vremea taranistilor, care au venit la noi sa faca verificari si care n-au gasit nereguli, desi asta vroiau, s-a dovedit ca TCE 3 Brazi este o firma serioasa, cu oameni care isi vad de treaba si muncesc constiincios. In afara de asta, avem un grup de specialisti foarte bine pregatiti in acest domeniu si cu eforturile tuturor angajatilor nostri, plus ajutorul lui Dumnezeu, reusim sa facem niste treburi bune. Acesta este tot secretul succesului nostru. Cum agricultura este cel mai dificil sector de activitate la ora actuala, se poate spune ca, numai daca ai un dram de nebunie, te mai ocupi de asa ceva. O fi si acela, dar este multa daruire, ambitie si perseverenta.
Rep.: Anul 2005 a fost unul in care natura nu a fost foarte generoasa si nici contextul economic general nu a fost prielnic. Cu toate acestea, ati reusit sa faceti fata cu brio tuturor problemelor.
I.S.: Aici, in Neamt, Dumnezeu a fost mai bun cu noi si am avut ploi atit cit a fost nevoie, am fost feriti de grindina, dar si de seceta intensa. Din pacate, insa, nu am avut la fel de mult noroc si in Insula Mare a Brailei, unde avem exploatatia cea mai mare - 56 mii de hectare, aceasta fiind cea mai mare din tara, dar poate ca si din Europa. Acolo am avut multe necazuri cu inundatiile, in primavara, cind era cit pe ce sa se rupa digurile si sa fie distrusa toata suprafata. Norocul a fost ca la nivel de premier si deputati am gasit intelegere in acest sens si s-a evitat spargerea digurilor atunci.

„Fata de anul trecut, trebuie sa recunoastem ca avem rezultate mult mai bune“

Rep.: In ce fel v-au ajutat oamenii politici?
I.S.: In urma unui memoriu bine argumentat, facut de noi la Ministerul Agriculturii si chiar catre premier, am gasit intelegere si s-au evitat acele brese care ar fi nenorocit toata insula, s-ar fi inregistrat pierderi de zeci de miliarde de euro. Pe de alta parte, pierderea s-ar fi resimtit la nivelul intregii tari, avind in vedere ca noi producem in Insula Mare a Brailei o buna parte din cantitatea de cereale din Romania. Multumesc lui Dumnezeu ca productia de griu a fost destul de buna, de asemenea si aceea de soia si de rapita. De pe data de 1 aprilie, pina saptamina trecuta, nu a plouat deloc acolo in insula, iar saptamina trecuta, cind in sfirsit a plouat, au fost inregistrati 25 de litri pe metru patrat. Ne-a prins cam prost, in plina campanie de semanare a culturilor de rapita si de paioase. Speram sa intram in iarna cu circa 45 de mii de hectare semanate din toamna, iar diferenta pina la 56 de mii de hectare va ramine pentru primavara, cind vom pune porumb, soia si alte culturi.
Rep.: Cum apreciati productiile obtinute si pe unde se situeaza din punct de vedere cantitativ?
I.S.: Fata de anul trecut, trebuie sa recunoastem ca avem rezultate mult mai bune si sintem multumiti ca de la an la an facem niste pasi prin care, incet, dar sigur, progresam. Din agricultura nu se fac bani multi, nu se cistiga imens, dar trebuie sa faca cineva si treaba asta. Poti avea oricite necazuri, ca este inevitabil, dar ai si satisfactia ca reusesti sa faci un dram de piine pentru oameni, ceea ce nu este de ici-colo. Noi sintem multumiti de ceea ce a iesit. Cu griul e bine, am iesit bine. Avem acum o cultura care i-a luat locul celei de soia, care pina acum era planta minune pe care eram noi axati. Dar, datorita unor negocieri nefaste, as putea sa spun, la nivel de Comunitate Europeana, s-a interzis cultura soiei modificata genetic in Tara Romaneasca. Dupa parerea noastra, asta reprezinta o mare greseala si totodata o pierdere majora, avind in vedere ca pamintul romanesc raspunde extraordinar de bine la aceasta cultura si am putea fi niste potentiali producatori si exporatori de soia.

„Nu afecteaza pe nimeni si n-a afectat pe nimeni soia modificata genetic“

Rep.: Modificarile genetice au creat, in ultima vreme, discutii contradictorii, considerindu-se ca reprezinta un atentat la sanatatea omenirii.
I.S.: Discutiile sint intre cei care nu cunosc si nu stapinesc problema. Prima mare revolutie in materrie de genetica a fost la porumb, cind s-a facut hibridarea. Aceeasi chestie este si la soia. Nu afecteaza pe nimeni si n-a afectat pe nimeni soia modificata genetic. Importurile de srot de soia modificata genetic in Romania si Europa sint din Brazilia, America, Argentina. Se furajeaza toate animalele cu asa ceva si nici un animal n-a patit nimic. Dar, pentru ca nu se stapineste problema clar, nu se stie ce reprezinta aceasta soia modificata genetic si se avanseaza foarte multe idei de catre nepriceputi, se gasesc unii care le iau de baza in niste discutii si din start se opun.
Rep.: E de asteptat ca odata cu aderarea la Uniunea Europeana sa fim si mai constrinsi sau conditionati.
I.S.: Cel putin in privinta asta, nu. Se pare ca se vor face demersuri prin Ministerul Agriculturii catre UE, pentru a obtine, pe viitor, dezlegare sa se cultive soia in tara nostra.
Rep.: Se pare ca portile Europei le-ati deschis demult, firma TCE 3 Brazi dovedindu-si clasa si confirmindu-si seriozitatea si, in consecinta, face si export.
I.S.: E adevarat. In ceea ce priveste Insula Mare a Brailei, 80-90% din productia de acolo se exporta. Avem vechii nostri clienti cu care colaboram de citiva ani. Este vorba despre firme foarte importante si serioase din Europa, care apreciaza mult produsele noastre agricole. Un alt sector al nostru, care este foarte important si ne da mari satisfactii si care speram sa ne sporeasca sansele de a fi cunoscuti in lume prin export, este zootehnia. Un rol foarte important in acest domeniu il are doctorul Vasile Pachitanu, un profesionist adevarat, un om desavirsit, un om pasionat, care din noapte in noapte munceste, cerceteaza si supravegheaza si, astfel, lucrurile au evoluat, iar acum avem satisfactia ca sintem promotorii rasei de carne de bovina din Romania. Domnul doctor a inceput prima data cu niste embrioni din America, adusi de un profesor universitar din statul Tennesse, de la Institutul de Cercetari Genetice din Chicago. Treaba e demarata de patru ani si, daca da Dumnezeu, in anii ce vor urma vom consolida rasa de carne romaneasca Angus si Simmental. Este o rasa extraordinar de buna, iar carnea este cea mai apreciata pe plan european. Aceasta rasa are un spor de crestere de speriat. Un taur poate ajunge 700 de kilograme intr-un an. Programul vite pentru carne a fost initiat in anul 2002, de catre TCE 3 Brazi, nestiind atunci ca, astazi, va deveni un program extraordinar de interesant, un program pe care tara vrea sa-l acceseze, pentru ca Romania nu are vite pentru carne, pentru ca in Romania nu se gaseste o carne certificata, deci o carne care sa fie competitiva in comert, care sa fie competitiva cu carnea de vita provenita din import.

„O sa demaram un proiect extrem de important pentru extinderea sistemului de irigatii in Insula Mare a Brailei“

Rep.: Ce proiecte mai aveti in vedere in Insula Mare a Brailei?
I.S.: Planurile de viitor sint multe si importante, dar nu sint inca fundamentate. In iarna asta, o sa demaram un proiect extrem de important pentru extinderea sistemului de irigatii. Am cumparat utilaje noi. Avem in Insula Mare a Brailei combinele Lexon, cu latime de 9 metri, care sint colosale, in jur de 50 de bucati, avem tractoarele Kass, tractoarele Sent cu toata gama de masini de la Gaspardo din Italia, Lempken din Germania, deci dotarea tehnica o avem la nivel european. Spun asta fara falsa modestie si chiar ne putem considera fericiti ca sintem in pas cu tarile Europei, din acest punct de vedere.
Agricultura este o activitate abandonata de foarte multa lume, guvernul nu prea vine in intimpinare cu oferte si facilitati ca sa te determine sa te apleci mai mult asupra acestei activitati. Nu mai vorbesc despre taranul roman care este atit de necajit si nu-si poate valorifica nici un produs. Griul se vinde, pur si simplu, de pomana, iar porumbul la fel. Pina nu va veni statul sa subventioneze, sa ajute putin taranul roman, totul se va duce de ripa. Eu sper ca, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, se va privi mult mai serios acest aspect, pentru ca, la ora actuala, in Romania sint pe putin doua milioane de hectare arabile neinsamintate, ceea ce este o mare tragedie. Din tara producatoare, am ajuns tara importatoare de produse agricole, ceea ce este rusinos. Eu sper ca, odata cu intrarea in Europa, se vor gasi niste pirghii la nivel de minister, la nivel de Guvern, ca sa se rezolve si problema asta.