PNL si PD s�nt incomplete
Procesul democratizarii vietii �n Romania este gripat si sc�rtie la toate conexiunile. Guvernarea portocalie este preocupata obsedant de rezolvarea conflictelor interne, pe de o parte, si desfiintarea PSD ca singurul partid de anvergura, aflat paradoxal �n Opozitie, pe de alta parte.
Pe acest fond conflictual, sub bagheta capelmaistrului Basescu, productia si productivitatea Guvernului Tariceanu este zero si chiar mai putin. Nici o promisiune electorala importanta, tin�nd de nivelul vietii sau problemele sociale, nu a fost respectata.
Instinctul primar liberal, de �nteles de altfel, �mpinge guvernarea portocalie sa gestioneze �n scop propriu o gama diversificata de afaceri rezultate din transformarea facilitatilor integrarii Romaniei �n UE.
Pentru a compensa pierderile de imagine provocate de conflictele interne, �nca de la �nceputul anului 2006, PD si PNL si-au reactivat mecanismele unei campanii foarte dure �mpotriva PSD, axata pe ura ideologica si personala.
Ridigitatea si intoleranta Puterii fata de Opozitie nu este dec�t masura degradarii procesului democratizarii vietii, sub toate aspectele, �mping�nd momentul normalizarii dincolo de momentul integrarii �n UE.
Nu este departe vremea c�nd PD si PNL vor avea fie si numai impresia ca ar putea apela la sprijinul PSD, fiind singurul partid pe a carui „consistenta“ se poate conta.
Au �nceput, deja, sa trimita mesaje la diverse niveluri pe acest subiect, pe care public �nca le declina.
PD a probat deja ca �l preocupa astfel de proiecte, sustin�nd public propunerea lui Traian Basescu de a plasa la conducerea SRI un PSD-ist. Poate fi un prim semn al dezghetului, relax�nd �ntr-o masura relatiile.
�n aceasta perspectiva, PSD �si pune problema daca nu este cazul sa raspunda cu aceeasi moneda cu care a fost tratat p�na acum, refuz�nd orice apropiere.
Este dovedit ca, nici �n trecut si nici acum, PSD nu este rasfatatul presei. Este atipic sa existe vreun ziar, radio sau televiziune care moare de dragul PSD-ului.
Lipsa unei afectiuni, fie si limitata, a mijloacelor mass-media, nu face dec�t sa �nt�rzie momentul dialogului dintre Putere si Opozitie, dintre PD si PNL - pe de o parte, si PSD - pe de alta.
PSD poate fi motivat �n rezerva pe care si-o proiecteaza fata de PD sau PNL.
Daca PSD a fost demonizat de aceste partide, ca partid al coruptiei, acum este mai mult dec�t evident ca, �n materie de coruptie, social-democratii s�nt surclasati de democrati si liberali.
Una din principalele motivatii ale guvernantilor �n a se implica �n acte de coruptie provine din asertiunea ca niciunul nu va rezolva bine o problema a comunitatii, daca prin aceasta nu �si rezolva si una din problemele personale. Vulnerabilitatea unor astfel de comportamente este evidenta. Procesul coruptiei poate fi minimalizat daca Opozitia functioneaza la parametrii optimi. Si derapajele Puterii au acelasi remediu. Democratia functioneaza �n aceleasi conditii ca si curentul electric. Trebuie sa existe un „plus“ si un „minus“, respectiv o Putere si o Opozitie, pentru ca sistemul sa functioneze.
Spre deosebire, �nsa, de curentul electric, cu c�t diferenta de potential dintre Putere si Opozitie este mai mare, cu at�t democratia este mai firava, excesele discretionare si coruptia Puterii fiind mai evidente.
Fara critica, apel�nd numai la aprecierea neconditionata a guvernantilor sau administratorilor locali, democratia da rateuri.
�n acest context, Presa este conductorul care asigura, �n mare masura, functionarea circuitelor dintre Putere si Opozitie.
Opozitia accentueaza problemele grave cu care se confrunta societatea, �n timp ce Puterea nu urmareste dec�t bagatelizarea, chiar nesocotirea lor.
Fara Basescu, PD ar fi un „zero“ barat
Regretabil este faptul ca presa centrala, �n proportie de 90%, nu face dec�t sa ne tina preocupati cu probleme irelevante, promov�nd show-ul mediatic facil, �n detrimentul realitatilor socante. Daca exista ceva subiecte de interes real �n presa centrala, acestea s�nt relevate �n pagina 9 sau 20 a ziarului, ori �n emisiunile de noapte ale televiziunilor.
�n acelasi timp, putem spune ca presa locala este o presa mult mai reala, aplecata asupra problemelor marunte, cotidiene, care ne preocupa permanent.
Desigur, �n general presa scrisa sau vorbita apartine unor oameni de afaceri implicati �n politica, ceea ce �i afecteaza considerabil independenta.
Singura sansa a presei, �n acest caz, tine de calitatea ziaristului sau realizatorului de emisiune. De c�te ori unul dintre acestia reuseste sa ia pozitie publica fata de o problema reala, �nseamna ca a facut eforturi de documentare, dar a si riscat �n relatia sa cu patronul media.
�n general, majoritatea ziaristilor prefera facilul, consider�ndu-l pe termen scurt mai productiv, fabric�nd stiri de presa cu eticheta de „bombe mediatice“, a caror veridicitate este discutabila. Respectul fata de realitate nu este productiv pentru toata presa, deoarece marile si gravele probleme nu se adreseaza dec�t unei elite sociale si profesionale.
�n contextul facil, prezenta presedintelui Basescu si a partidelor coalitiei de guvernare este intens mediatizata.
Exista �ntre aceste partide si Basescu o simbioza contraproductiva.
Grupurile de interese din PNL si PD nu s�nt dec�t grupuri parazite care traiesc pe spatele acestui animal politic care este Basescu, la care, �n ultima vreme, s-a adaugat si Tariceanu, dar ca alternativa. Fara Basescu, PD ar fi un „zero“ barat. Statutul PNL fara Tariceanu nu duce �n alta parte.
Insistentele parazitului PD, de a ram�ne capusat pe Basescu, va determina pe acesta din urma de a se debarasa de toti acesti t�ntari parazitari si neproductivi. At�ta timp c�t Traian Basescu �si mentine popularitatea, acesta �si poate alege propriul drum, croindu-si statul de „presedinte al tuturor romanilor“.
Nu s�nt semne ca Tariceanu cu ai sai paraziti ar fi de acord cu ce face si ce g�ndeste Basescu.
Toate acestea reprezinta masura departarii de normalitate, ceea ce pare ca nu are nici o legatura cu titlul de mai sus.
Normalitatea este un exercitiu prin care Puterea �si demonstreaza competenta.
|