Nem�eanc� so�ie de rege
• Ioana Maria Valentina Lambrino, n�scut� �n Roman, a fost so�ia regelui Carol al II-lea timp de c�teva luni, �n perioada septembrie 1918-ianuarie 1919 • ca un paradox, Zizi �i Carol au murit �n acela�i an,1953 • „rodul dragostei“ lor, Carol Mircea Grigore, nu a avut niciodat� statut de „os regal“, cu toate c� a fost recunoscut de Carol • Pu�ini nem�eni cunosc faptul c� principele Carol, fost rege al Rom�niei �n perioada interbelic�, a fost c�s�torit, pentru scurt timp, cu o roma�canc�.
Ioana Maria Valentina Lambrino s-a n�scut �n anul 1896 �n localitatea Roman. Alintat� �nc� din copil�rie cu numele de „Zizi“, f�cea parte dintr-o familie aristocrat�, de origine greco-bizantin�. Familia acesteia se tr�gea din principii Br�ncoveanu �i era �nrudit� prin alian�� cu principele Alexandru Ioan Cuza. Tat�l ei, Constantin Lambrino, rud� cu generalul Alexandru Lambrino, a fost un apropiat al prim-ministrului Alexandru Marghiloman. At�t fratele ei, Lulu, prieten cu principele Carol, c�t �i membrii familiei Lambrino erau obi�nui�i ai casei regale Hohezollern de Singmaringen. �ntr-un manuscris de natur� autobiografic�, Ioana a declarat c� avea cinci ani c�nd l-a �nt�lnit prima oar� pe Carol. „Prin�ul mi-a f�cut o impresie profund�, fiindc� purta cizme mari ofi�ere�ti, care sc�r��iau la fiecare pas. Pentru mine asta �nsemna culmea elegan�ei“, s-a dest�inuit, �n amintirile ei, Zizi Lambrino. Zizi a fost trimis�, pentru o bun� educa�ie, �ntr-un pension din Fran�a, de unde a revenit �n Bucure�ti, �n anul 1910. A studiat,cu mult succes �i real talent belcanto �i pictura. �n 1913, �n casa celui mai „ parizian dintre germanofili“, liderul Partidului Conservator, Alexandru Marghiloman, Zizi l-a cunoscut pe viitorul iubit �i so�, Carol. Pe vremea aceea, principele avea 19 ani, iar Zizi 16 ani. �n acea sear�, �n casa omului de stat Marghiloman, cei doi s-au sim�it puternic atra�i unul de altul. Se pare c� Zizi ar fi fost cea de-a doua „mare“ dragoste a lui Carol, dup� Elena Filitti, care, din motive obscure, a fost expulzat� din �ar�. Subliniem faptul c� �i familia Filitti s-a implicat �n via�a s�tenilor din jurul t�rgului Roman, generalul Filitti av�nd o vast� mo�ie �n zona satelor Cuci, Cr�ie�ti �i Bozieni. Cu toate c� se �nt�lne�te zilnic, cu prin�ul, Zizi, �i g�se�te acestuia o droaie de cusururi. �n primul r�nd, era un prost dansator, slab juc�tor de tenis �i c�l�re� nepriceput. �n schimb, se arat� �ofer priceput �i expert �n mecanic�. Perioada studiilor lui Carol la Potsdam le-a �ntrerupt intimitatea, dar principele coresponda sus�inut cu fratele lui Zizi, Lulu. �n perioada 1914-1916, cei doi s-au aflat tot timpul �mpreun�, leg�tura lor sentimental� sediment�ndu-se odat� cu scurgerea ireversibil� a fiec�rei secunde. Zizi pomene�te, �n scrierile sale, despre un grup de tineri care v�sleau �n fiecare zi, pe un lac din capital�, „unde Carol, nesinchisindu-se de protocolul principiar, �i plimba doamna g�ndurilor tr�g�nd la rame cu ardoare, mai abitir dec�t un gondolier vene�ian. Carol se f�cuse un t�n�r tare atr�g�tor. �nalt, sub�ire, cu p�rul blond auriu, cu privirea vioaie...“. C�t despre Zizi, aceasta era micu��, suav� �i oache��, cu o figur� nobil�, cu tr�s�turi, fine, �nc�nt�toare. De frica r�zboiului, Zizi �i mama se retrag �n Moldova, la Tecuci, unde aveau prieteni �i ceva propriet��i r�mase dup� moartea tat�lui s�u. Ca refugiat�, Ioana (Zizi) s-a angajat infirmier� ca s� �ngrijeasc� r�ni�ii de pe front, �ns� cu mintea era �n alt� parte, la iubitul ei Carol. �naintarea german�, a silit-o s� se refugieze �n Ia�i, �ntr-o modest� locuin�� apar�in�nd familiei Lambrino. Iarna a fost deosebit de grea �n 1916, �ns� Zizi avea consolarea de a-l vedea, des, pe Carol. Acesta, curtenitor, o ducea �n excursie cu ma�ina, jucau c�r�i �i �i jurau credin�� ve�nic�.
Dragostea fierbinte dintre Zucky �i Boyky
�n coresponden�a pe care au purtat-o timp de c��iva ani, pentru Carol, Ioana Maria Valentina a fost mai �nt�i Zizi, apoi Baby sau Zucky. Ea-i spunea Carol, uneori Child sau Childy, iar mai t�rziu, Boy, Boyky sau Boysky. Ioana a p�strat toate scrisorile primite de la Carol, ulterior acestea fiind str�nse sub forma unui volum de memorii . �n 1918, Carol scria iubitei sale, �n limba francez�: „Orele pe care le petrec l�ng� tine mi se par pline de duio�ie, nespus de ginga�e. Asta m� sus�ine“. Apoi, �n englez�, a ad�ugat: „Micu�a mea scump�, e�ti at�t de tandr� �i-mi e�ti tare drag�“. Tinerii erau v�dit �ndr�gosti�i, dar regele �i regina nu-�i d�duser� seama �nc� de elanul iubirii lor �i nu puteau percepe ca doi tineri s� �ncalce regulile de etichet� ale casei regale. La un mare dineu �n familie, Carol �i-a dest�inuit limpede inten�ia de a se c�s�tori cu Zizi, declara�ie ce n-a fost pe placul familiei Hohenzollern de Singmaringen. Carol nu s-a g�ndit nici o clip� la dificult��ile pe care aceast� leg�tur� i le creia �i nici de faptul c� va renun�a de dou� ori la tron. Pe 21 iunie �i scria Ioanei: „Marele obstacol �l reprezint� chestiunea legal�. Trebuie studiat� sub toate aspectele“. �n anul 1918, pu�in dup� armisti�iul din Moldova, cei doi au hot�r�t s� se c�s�toreasc�. Carol d� dovad� de o mare iresponsabilitate, abandon�nd regimentul �n care figura colonel �i, �n ziua de 2 septembrie, cei doi trec, clandestin, grani�a Ucrainei, ocupat� de trupele germane �i austriece. Carol a fost recunoscut imediat de inamic, dar, fiind vl�star al dinastiei Hohenzollern de Singmarigen, a fost l�sat �n pace �i condus cu escort� la Odessa. La 31 august (13 septembrie pe stil vechi n.r.) �n Catedrala Ortodox� Pokrovska, a fost oficiat� c�s�toria de c�tre preotul rus �aranski. Martori, conform uzan�ei, au fost aghiotantul lui Carol, un anume Serdici, �i un ofi�er german, r�mas neidentificat.
Vis destr�mat
Dup� un vis frumos materializat, a urmat din nefericire crunta �i perfida realitate. „Fericirea noastr� n-a �inut dec�t zece zile, zece zili�oare am�r�te, rezumat al �ntregii mele vie�i, dup� care n-am mai avut parte dec�t de am�r�ciuni �i de dezam�giri“, a scris �n amintirile sale Zizi Lambrino. Dup� scurt timp, pe 8 ianuarie 1919, Curtea de Apel Ilfov, �n �edin�� secret�, anuleaz� c�s�toria, pe motiv c� ea contravenea codului familiei regale. Cu toate acestea cei doi �ndr�gosti�i care �i-au jurat credin�� p�n� la moarte, prin sf�nta tain� a c�s�toriei, au continuat s� se �nt�lneasc�. Fidelitatea lui Carol fa�� de Ioana este deosebit de interesant�, exist�nd destule dovezi �n privin�a unor leg�turi trec�toare, chiar ocazionale. De altfel, acest lucru avea s� fie confirmat �i mai t�rziu de istoriograful regelui Carol, Iosif Ludo care �n paginile romanului „Regele Palaelibus“, poveste�te savuros �nt�lnirile fierbin�i din „alcovul regal“, �nt�lniri petrecute la ceas de noapte. „Feti�ele“ erau furnizate din bel�ug de c�tre aghiotantul �i sfetnicul s�u de tain�. Este aproape sigur c� principele a mai avut un copil, cu o alt� femeie, �n anul 1918, anul c�s�toriei sale, dar, de�i copilul fusese conceput �naintea unirii legale cu Ioana, se pare c� nu i-a pomenit nimic, niciodat�, despre aceast� secret� poveste de dragoste. Ioana Maria Valentina Lambrino �i prin�ul Carol, chiar dac� s-au iubit cu adev�rat, fapt sus�inut de lungile �i p�tima�ele declara�ii din „misivele“ de dragoste, au fost tot timpul �nconjura�i de „hienele“ care au �esut intrigi pentru a o scoate din familia regal� pe Zizi. Ca un paradox sau ca „datul sor�ii“, ambii protagoni�ti ai unei mult mediatizate �i contestate c�s�torii fulger�toare �i ai unei iubiri fierbin�i au decedat �n acela�i an, 1953, Carol �n Portugalia �i Zizi �n Fran�a.
Tentativ� de sinucidere sau... circ ieftin?
Dragostea curat� a celor doi tineri a fost tratat�, de c�tre Constantin Argetoianu, cel mai cinic memorialist rom�n, �n der�dere. „Aproape c�t a �inut Ministerul Averescu, am avut s� ne distr�m cu afacerea Carol - Zizi Lambrino, chiar �i dup� ce prin�ul s-a logodit �i apoi c�s�torit cu Principesa Elena. A trebuit s� mai �mp�c�m legitimile preten�ii ale so�iei abandonate. Prin bile�ele ea a izbutit s� aminteasc� junelui �ov�itor c� era so�ia lui �i c�-l avea la m�n� prin scrisorile ce-i adresase. Regina mi-a m�rturisit, mai t�rziu, c� nenorocirea b�ie�ilor ei era spiritul lor de onoare familial�, at�t de dezvoltat, �nc�t se credeau obliga�i s�-�i �in� cuv�ntul dat oric�rei pa�achine. Patima lui se stinsese aproape, dar r�m�sese jur�m�ntul lui dat �i scrisorile. S� r�m�n� cu Zizi �n bra�e, cu orice risc, trist� perspectiv�, c�ci omul era �i ambi�ios? S� plece s� fac� ocolul p�m�ntului, renun��nd la femeie �i copil, cum r�m�nea cu promisiunea? Dilema era dureroas� �i ca s� scape de �ncurc�tur�, Prin�ul nostru a hot�r�t s� se sinucid�. S-a �ncuiat �n odaie �i �i-a tras o lovitur� de revolver �n pulp�, dar nu prea ad�nc�, s� nu s�ngereze �i s� p�teze covorul“, a persiflat leg�tura celor doi Constantin Argetoianu. �n anul 1920, pe 8 ianuarie, din fructul iubirii n�valnice dintre Carol �i Ioana Maria Valentina Lambrino s-a n�scut Carol Mircea Grigore, copil pe care prin�ul l-a recunoscut totdeauna, de�i acesta n-a putut profita, niciodat�, de statutul s�u de urma� la tron sau prin�. Dup� c�s�toria prin�ului Carol cu prin�esa Elena a Greciei, sub presiunea autorit��ilor, Zizi s-a stabilit �n Fran�a, �ntr-o vil� cump�rat�, special, pentru ea, la Neuilly. Familia regal� i-a asigurat o rent� lunar� de 110.000 de franci francezi. C��iva ani mai t�rziu, dup� ce Carol a renun�at pentru a doua oar� la tron, de data aceasta pentru Elena Lupescu (moldoveanc� din Ia�i n.r.), Ioana Lambrino l-a ac�ionat �n justi�ie, �ns� f�r� succes. �n deceniul �n care Carol al II-lea a fost rege, Serviciul Secret Rom�n a �inut-o sub o str�ns� supraveghere. Dup� 23 august 1944, nu a mai prezentat nici un interes pentru structurile informative din Rom�nia. Zizi Lambrino a murit, uitat� complet de familia Hohenzollern, la 27 martie 1953, la Neuilly.
|