Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Octombrie 2005
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 17 Octombrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Nemþeancã soþie de rege

Nem�eanc� so�ie de rege

• Ioana Maria Valentina Lambrino, n�scut� �n Roman, a fost so�ia regelui Carol al II-lea timp de c�teva luni, �n perioada septembrie 1918-ianuarie 1919 • ca un paradox, Zizi �i Carol au murit �n acela�i an,1953 • „rodul dragostei“ lor, Carol Mircea Grigore, nu a avut niciodat� statut de „os regal“, cu toate c� a fost recunoscut de Carol •

Pu�ini nem�eni cunosc faptul c� principele Carol, fost rege al Rom�niei �n perioada interbelic�, a fost c�s�torit, pentru scurt timp, cu o roma�canc�.
Ioana Maria Valentina Lambrino s-a n�scut �n anul 1896 �n localitatea Roman. Alintat� �nc� din copil�rie cu numele de „Zizi“, f�cea parte dintr-o familie aristocrat�, de origine greco-bizantin�. Familia acesteia se tr�gea din principii Br�ncoveanu �i era �nrudit� prin alian�� cu principele Alexandru Ioan Cuza. Tat�l ei, Constantin Lambrino, rud� cu generalul Alexandru Lambrino, a fost un apropiat al prim-ministrului Alexandru Marghiloman. At�t fratele ei, Lulu, prieten cu principele Carol, c�t �i membrii familiei Lambrino erau obi�nui�i ai casei regale Hohezollern de Singmaringen. �ntr-un manuscris de natur� autobiografic�, Ioana a declarat c� avea cinci ani c�nd l-a �nt�lnit prima oar� pe Carol. „Prin�ul mi-a f�cut o impresie profund�, fiindc� purta cizme mari ofi�ere�ti, care sc�r��iau la fiecare pas. Pentru mine asta �nsemna culmea elegan�ei“, s-a dest�inuit, �n amintirile ei, Zizi Lambrino. Zizi a fost trimis�, pentru o bun� educa�ie, �ntr-un pension din Fran�a, de unde a revenit �n Bucure�ti, �n anul 1910. A studiat,cu mult succes �i real talent belcanto �i pictura. �n 1913, �n casa celui mai „ parizian dintre germanofili“, liderul Partidului Conservator, Alexandru Marghiloman, Zizi l-a cunoscut pe viitorul iubit �i so�, Carol. Pe vremea aceea, principele avea 19 ani, iar Zizi 16 ani. �n acea sear�, �n casa omului de stat Marghiloman, cei doi s-au sim�it puternic atra�i unul de altul. Se pare c� Zizi ar fi fost cea de-a doua „mare“ dragoste a lui Carol, dup� Elena Filitti, care, din motive obscure, a fost expulzat� din �ar�. Subliniem faptul c� �i familia Filitti s-a implicat �n via�a s�tenilor din jurul t�rgului Roman, generalul Filitti av�nd o vast� mo�ie �n zona satelor Cuci, Cr�ie�ti �i Bozieni. Cu toate c� se �nt�lne�te zilnic, cu prin�ul, Zizi, �i g�se�te acestuia o droaie de cusururi. �n primul r�nd, era un prost dansator, slab juc�tor de tenis �i c�l�re� nepriceput. �n schimb, se arat� �ofer priceput �i expert �n mecanic�. Perioada studiilor lui Carol la Potsdam le-a �ntrerupt intimitatea, dar principele coresponda sus�inut cu fratele lui Zizi, Lulu. �n perioada 1914-1916, cei doi s-au aflat tot timpul �mpreun�, leg�tura lor sentimental� sediment�ndu-se odat� cu scurgerea ireversibil� a fiec�rei secunde. Zizi pomene�te, �n scrierile sale, despre un grup de tineri care v�sleau �n fiecare zi, pe un lac din capital�, „unde Carol, nesinchisindu-se de protocolul principiar, �i plimba doamna g�ndurilor tr�g�nd la rame cu ardoare, mai abitir dec�t un gondolier vene�ian. Carol se f�cuse un t�n�r tare atr�g�tor. �nalt, sub�ire, cu p�rul blond auriu, cu privirea vioaie...“. C�t despre Zizi, aceasta era micu��, suav� �i oache��, cu o figur� nobil�, cu tr�s�turi, fine, �nc�nt�toare. De frica r�zboiului, Zizi �i mama se retrag �n Moldova, la Tecuci, unde aveau prieteni �i ceva propriet��i r�mase dup� moartea tat�lui s�u. Ca refugiat�, Ioana (Zizi) s-a angajat infirmier� ca s� �ngrijeasc� r�ni�ii de pe front, �ns� cu mintea era �n alt� parte, la iubitul ei Carol. �naintarea german�, a silit-o s� se refugieze �n Ia�i, �ntr-o modest� locuin�� apar�in�nd familiei Lambrino. Iarna a fost deosebit de grea �n 1916, �ns� Zizi avea consolarea de a-l vedea, des, pe Carol. Acesta, curtenitor, o ducea �n excursie cu ma�ina, jucau c�r�i �i �i jurau credin�� ve�nic�.

Dragostea fierbinte dintre Zucky �i Boyky
�n coresponden�a pe care au purtat-o timp de c��iva ani, pentru Carol, Ioana Maria Valentina a fost mai �nt�i Zizi, apoi Baby sau Zucky. Ea-i spunea Carol, uneori Child sau Childy, iar mai t�rziu, Boy, Boyky sau Boysky. Ioana a p�strat toate scrisorile primite de la Carol, ulterior acestea fiind str�nse sub forma unui volum de memorii . �n 1918, Carol scria iubitei sale, �n limba francez�: „Orele pe care le petrec l�ng� tine mi se par pline de duio�ie, nespus de ginga�e. Asta m� sus�ine“. Apoi, �n englez�, a ad�ugat: „Micu�a mea scump�, e�ti at�t de tandr� �i-mi e�ti tare drag�“. Tinerii erau v�dit �ndr�gosti�i, dar regele �i regina nu-�i d�duser� seama �nc� de elanul iubirii lor �i nu puteau percepe ca doi tineri s� �ncalce regulile de etichet� ale casei regale. La un mare dineu �n familie, Carol �i-a dest�inuit limpede inten�ia de a se c�s�tori cu Zizi, declara�ie ce n-a fost pe placul familiei Hohenzollern de Singmaringen. Carol nu s-a g�ndit nici o clip� la dificult��ile pe care aceast� leg�tur� i le creia �i nici de faptul c� va renun�a de dou� ori la tron. Pe 21 iunie �i scria Ioanei: „Marele obstacol �l reprezint� chestiunea legal�. Trebuie studiat� sub toate aspectele“. �n anul 1918, pu�in dup� armisti�iul din Moldova, cei doi au hot�r�t s� se c�s�toreasc�. Carol d� dovad� de o mare iresponsabilitate, abandon�nd regimentul �n care figura colonel �i, �n ziua de 2 septembrie, cei doi trec, clandestin, grani�a Ucrainei, ocupat� de trupele germane �i austriece. Carol a fost recunoscut imediat de inamic, dar, fiind vl�star al dinastiei Hohenzollern de Singmarigen, a fost l�sat �n pace �i condus cu escort� la Odessa. La 31 august (13 septembrie pe stil vechi n.r.) �n Catedrala Ortodox� Pokrovska, a fost oficiat� c�s�toria de c�tre preotul rus �aranski. Martori, conform uzan�ei, au fost aghiotantul lui Carol, un anume Serdici, �i un ofi�er german, r�mas neidentificat.

Vis destr�mat
Dup� un vis frumos materializat, a urmat din nefericire crunta �i perfida realitate. „Fericirea noastr� n-a �inut dec�t zece zile, zece zili�oare am�r�te, rezumat al �ntregii mele vie�i, dup� care n-am mai avut parte dec�t de am�r�ciuni �i de dezam�giri“, a scris �n amintirile sale Zizi Lambrino. Dup� scurt timp, pe 8 ianuarie 1919, Curtea de Apel Ilfov, �n �edin�� secret�, anuleaz� c�s�toria, pe motiv c� ea contravenea codului familiei regale. Cu toate acestea cei doi �ndr�gosti�i care �i-au jurat credin�� p�n� la moarte, prin sf�nta tain� a c�s�toriei, au continuat s� se �nt�lneasc�. Fidelitatea lui Carol fa�� de Ioana este deosebit de interesant�, exist�nd destule dovezi �n privin�a unor leg�turi trec�toare, chiar ocazionale. De altfel, acest lucru avea s� fie confirmat �i mai t�rziu de istoriograful regelui Carol, Iosif Ludo care �n paginile romanului „Regele Palaelibus“, poveste�te savuros �nt�lnirile fierbin�i din „alcovul regal“, �nt�lniri petrecute la ceas de noapte. „Feti�ele“ erau furnizate din bel�ug de c�tre aghiotantul �i sfetnicul s�u de tain�. Este aproape sigur c� principele a mai avut un copil, cu o alt� femeie, �n anul 1918, anul c�s�toriei sale, dar, de�i copilul fusese conceput �naintea unirii legale cu Ioana, se pare c� nu i-a pomenit nimic, niciodat�, despre aceast� secret� poveste de dragoste. Ioana Maria Valentina Lambrino �i prin�ul Carol, chiar dac� s-au iubit cu adev�rat, fapt sus�inut de lungile �i p�tima�ele declara�ii din „misivele“ de dragoste, au fost tot timpul �nconjura�i de „hienele“ care au �esut intrigi pentru a o scoate din familia regal� pe Zizi. Ca un paradox sau ca „datul sor�ii“, ambii protagoni�ti ai unei mult mediatizate �i contestate c�s�torii fulger�toare �i ai unei iubiri fierbin�i au decedat �n acela�i an, 1953, Carol �n Portugalia �i Zizi �n Fran�a.

Tentativ� de sinucidere sau... circ ieftin?
Dragostea curat� a celor doi tineri a fost tratat�, de c�tre Constantin Argetoianu, cel mai cinic memorialist rom�n, �n der�dere. „Aproape c�t a �inut Ministerul Averescu, am avut s� ne distr�m cu afacerea Carol - Zizi Lambrino, chiar �i dup� ce prin�ul s-a logodit �i apoi c�s�torit cu Principesa Elena. A trebuit s� mai �mp�c�m legitimile preten�ii ale so�iei abandonate. Prin bile�ele ea a izbutit s� aminteasc� junelui �ov�itor c� era so�ia lui �i c�-l avea la m�n� prin scrisorile ce-i adresase. Regina mi-a m�rturisit, mai t�rziu, c� nenorocirea b�ie�ilor ei era spiritul lor de onoare familial�, at�t de dezvoltat, �nc�t se credeau obliga�i s�-�i �in� cuv�ntul dat oric�rei pa�achine. Patima lui se stinsese aproape, dar r�m�sese jur�m�ntul lui dat �i scrisorile. S� r�m�n� cu Zizi �n bra�e, cu orice risc, trist� perspectiv�, c�ci omul era �i ambi�ios? S� plece s� fac� ocolul p�m�ntului, renun��nd la femeie �i copil, cum r�m�nea cu promisiunea? Dilema era dureroas� �i ca s� scape de �ncurc�tur�, Prin�ul nostru a hot�r�t s� se sinucid�. S-a �ncuiat �n odaie �i �i-a tras o lovitur� de revolver �n pulp�, dar nu prea ad�nc�, s� nu s�ngereze �i s� p�teze covorul“, a persiflat leg�tura celor doi Constantin Argetoianu. �n anul 1920, pe 8 ianuarie, din fructul iubirii n�valnice dintre Carol �i Ioana Maria Valentina Lambrino s-a n�scut Carol Mircea Grigore, copil pe care prin�ul l-a recunoscut totdeauna, de�i acesta n-a putut profita, niciodat�, de statutul s�u de urma� la tron sau prin�. Dup� c�s�toria prin�ului Carol cu prin�esa Elena a Greciei, sub presiunea autorit��ilor, Zizi s-a stabilit �n Fran�a, �ntr-o vil� cump�rat�, special, pentru ea, la Neuilly. Familia regal� i-a asigurat o rent� lunar� de 110.000 de franci francezi. C��iva ani mai t�rziu, dup� ce Carol a renun�at pentru a doua oar� la tron, de data aceasta pentru Elena Lupescu (moldoveanc� din Ia�i n.r.), Ioana Lambrino l-a ac�ionat �n justi�ie, �ns� f�r� succes. �n deceniul �n care Carol al II-lea a fost rege, Serviciul Secret Rom�n a �inut-o sub o str�ns� supraveghere. Dup� 23 august 1944, nu a mai prezentat nici un interes pentru structurile informative din Rom�nia. Zizi Lambrino a murit, uitat� complet de familia Hohenzollern, la 27 martie 1953, la Neuilly.

Articol afisat de 6358 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(C. CALIMAC)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Interna�ionale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective