„Cultura de grďż˝u este ďż˝n pericol de a fi compromisďż˝“

• declaraďż˝ia politicďż˝ pe care deputatul PSD o va susďż˝ine, marďż˝i, ďż˝n Parlamentul Romďż˝niei

�n num�rul de s�mb�t�, 15 octombrie, al Monitorului de Neam� am prezentat prima parte a declara�iei politice pe care deputatul PSD de Neam� o va sus�ine mar�i, 18 octombrie, �n Parlamentul Rom�niei, referitoare la un subiect de importan�� major�: necesarul de gr�u pentru consumul intern. Concluziile parlamentarului nem�ean s�nt sumbre: �n unele zone ale ��rii, unde ar fi trebuit deja s� se fi �ncheiat sem�natul gr�ului, aceast� lucrare nu a �nceput sau abia s-au �ns�m�n�at primele suprafe�e. �n articolul precedent, Ioan Munteanu explica �i cauzele care, �n opinia sa, au dus la aceast� situa�ie de fapt. Continuarea argumenta�iei parlamentarului nem�ean o pute�i afala �n num�rul de azi al Monitorului.

A pune pe seama condi�iilor naturale nefavorabile aceast� �nt�rziere a �nfiin��rii culturii de gr�u este o mare gre�eal� �i o lips� de respect pentru cei care muncesc p�m�ntul.
Foarte mul�i produc�tori, din toate jude�ele ��rii, au redu, sau chiar au renun�at la �nfiin�area culturii de gr�u, datorit� imposibilit��ii financiare cu care se confrunt�. S-a renun�at la contractele de arend�, de asociere �i la lucrarea terenurilor �n exploata�ii mari, �nsp�im�nta�i de necazurile acestui an, �i nu numai de cele climaterice.
Ne dorim cu to�ii s� avem o toamn� lung�, care s� dea posibilitatea execut�rii lucr�rilor �n c�mp, dar �tim foarte bine, din cercet�rile �tiin�ifice �i din experien��, c� p�r�sirea epocii optime de �ns�m�n�are �nseamn� pierderi care vor influen�a negativ produc�ia anului urm�tor. F�r� teama de a gre�i, �ntrez�rim imposibilitatea de a asigura p�inea consumului uman pentru anul viitor. Din nefericire, lipsa de profesionalism �n acest domeniu a creat o stare de incertitudini privind suprafe�ele �i soiurile �n cultur�. Iar mecanismele de sprijin aplicate de Guvernul T�riceanu �n aceast� toamn� nu s�nt �n stare s� sus�in� aceast� cultur� de interes na�ional.
Nu credem c� este lipsit de temei s� mai atragem �nc� o dat� aten�ia Guvernului privind modul de subven�ionare al agriculturii prin cupoane, ceea ce a dus sau a determinat scumpirea artificial� a �ngr��mintelor, a semin�elor, a celorlalte materiale �i produse necesare, o procedur� greoaie, costisitoare, care a pus produc�torii agricoli pe drumuri �i i-a determinat pe unii s� renun�e chiar la subven�ionare.
De�i am aten�ionat permanent asupra acestor aspecte, Guvernul nu a �n�eles �i nu �n�elege efectele dezastruoase ale unei asemenea politici. Concret, peste 700 miliarde lei din cele 3.453 miliarde lei alocate pentru subven�ii �n prim�vara acestui an au r�mas blocate �n cupoane neutilizate, iar cifra aceasta va cre�te �n urm�toarea perioad�.
�tim cu to�ii �i s�ntem de acord c� un an agricol bun, cu rezultate pe m�sura eforturilor f�cute, poate s� men�in� un climat economico- social s�n�tos �n �ar�, at�t de necesar Rom�niei.
Din nefericire, analiza la aceast� etap� ne �ndeamn� s� credem c� nu ne afl�m pe un drum bun, s-a gre�it, se persist� �n gre�eal� �i, de aceea v� solicit�m, stima�i colegi, s� �n�elege�i demersul nostru �n acest moment.
Se impune ca, la nivelul Guvernului, s� se analizeze, imediat, care s�nt m�surile ce pot fi luate pentru �mbun�t��irea st�rii de fapt. Vrem ca p�inea rom�nilor s� fie asigurat� din produc�ia intern� �i s� nu �mpov�r�m �ara cu noi biruri care s� aduc� popula�ia �n zona disper�rii. Ne punem �ntrebarea fireasc�: Ce vor m�nca rom�nii la anul? Cu ce vor fi hr�nite animalele ?
Prin politica agrar� actual� este posibil ca foametea din anii '40 s� fie dep�it� �n consecin�e. Speran�a produc�torilor agricoli de a ob�ine produc�ii bune �n anul 2006 s-a n�ruit, �nc� din aceast� toamn�, datorit� politicilor incoerente ale Guvernului T�riceanu, �n special prin eliminarea subven�iilor la s�m�n�a de gr�u, ceea ce pune �n pericol at�t produc�ia de baz�, c�t �i cea de s�m�n�� pentru anii urm�tori.
Politica agrar� a Guvernului T�riceanu este de ne�n�eles, f�cut� parc� de ni�te oameni care habar nu au cum se munce�te p�m�ntul �i cu c�t efort se ob�in roadele. Ai impresia c� se dore�te cu toat� puterea s� import�m gr�u �n anul 2006, c�nd, printr-o politic� agrar� bun�, Rom�nia ar trebui s� exporte gr�u.