Despre Securitate, cu vicele Badea

62 de ofiteri nemteni au lucrat ďż˝n munca de informatii ďż˝n Neamt, ďż˝ntre anii 1964-1968. Acestia aveau arondati, ďż˝n medie, vreo 15-20 de informatori fiecare, cu ajutorul carora ďż˝si desfasurau activitatea specifica. Aceste informatii au fost oferite de Dumitru Badea, presedintele filialei judetene a PRM Neamt si ofiter de informatii ďż˝n perioada ‘64-’68. El a mai declarat ca, ďż˝n intervalul celor patru ani, nu a cercetat nici o persoana, nu a trimis ďż˝n justitie pe nimeni si nici nu a adus vreun fel de prejudicii cuiva, iar dupa anul 1968 nu a mai desfasurat activitate de informatii. „O spun nu pentru ca ar fi un motiv de culpabilizare pentru cei care au muncit ďż˝n domeniul culegerii informatiilor, exceptďż˝ndu-i pe cei care au comis abuzuri. Acesta era, la acel timp, rolul Securitatii stabilit prin lege - sa clarifice suspiciunile legate de siguranta nationala asupra unor persoane, folosind mijloacele muncii de securitate, inclusiv reteaua informativa indispensabila oricarui serviciu de informatii si contrainformatii din lume“, a declarat Dumitru Badea. Dupa 1968, el a ocupat functia de loctiitor al sefului Inspectoratului Judetean Neamt al Ministerului de Interne, coordonďż˝nd munca de cadre, pregatire de specialitate si militara, organizare-mobilizare. De asemenea, a fost sef al sectiei organizatorice si de cadre din Consiliul Politic al Ministerului de Interne si sef al Inspectoratul de la Satu Mare, iesind la pensie cu gradul de colonel, ďż˝n 1990. Despre securisti, vicele Badea a afirmat ca marea majoritate erau oameni simpli si nu au acumulat mari averi: „Ofiterii de securitate nu sďż˝nt oameni bogati. Ei nu au trait ďż˝n cine stie ce sfere, au locuit ďż˝n blocuri, ďż˝n conditii normale. Nu pun la ďż˝ndoiala ca unii dintre ei au facut si abuzuri, dar nu ca pe vremea stalinista. ďż˝n Neamt, au lucrat 62 de ofiteri ajutati de cďż˝te 15-20 de informatori, pentru ca acesta era necesarul. ďż˝n alte judete, cum sďż˝nt Cluj, Constanta, Brasov, numarul lor era mai mare, pentru ca sďż˝nt mai mari decďż˝t Neamtul“. Fostul ofiter de informatii a mai spus ca daca ar fi sa compare cďż˝t de specialisti sďż˝nt actualii membri ai Serviciului Roman de Informatii cu cei ai fostei Securitati, ďż˝n prezent sďż˝nt mai putin profesionisti fata de altadata. „Prefer sa nu fac astfel de comparatii, dar daca este sa ma pronunt, cred ca acum sďż˝nt mai putini profesionisti. Ma gďż˝ndesc la cei care efectueaza activitatea de informatii - cum fac ei treaba asta, gďż˝ndindu-se ca mďż˝ine, poimďż˝ine, se schimba guvernarea si ďż˝i deconspira. Daca aveam o retea informativa foarte buna, jafurile din economia nationala ar mai fi avut loc? Cďż˝t am fost presedinte al subcomisiei de siguranta nationala din Senat, am ďż˝ntrebat ce se ďż˝ntďż˝mpla cu informatiile din acest domeniu...“, a mai spus Badea.

„Ce dracu o fi politia politica nu stiu, dar munca de informatii am facut“

�n luna iunie, Dumitru Badea a acceptat sa acorde un interviu Monitorului de Neamt, dupa ce s-a vehiculat, de catre membrii Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii, ca ar fi facut politie politica. Prezentam, �n continuare, c�teva fragmente din acel interviu.
Reporter: Membrii Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii au sustinut ca ati facut politie politica ďż˝n perioada anilor ‘60...
Dumitru Badea: �n ultimii doi ani, mi-au solicitat mai multe acte cu privire la perioada �n care am activat �n Securitate, iar anul trecut am primit un raspuns, care este publicat si �n Monitorul Oficial, cum
ca as fi facut politie politica. Ei sustin ca as fi facut politie politica �n perioada �n care eram locotenent major, �ntre anii 1965-1967. Atunci, activam la Directia Zonala de Securitate Bacau. De la
ďż˝nceputul anului ‘68 si pďż˝na ďż˝n martie a acelasi an, nu am mai lucrat, pentru ca am fost ďż˝n concediu de studii, dupa care am trecut la Directia Neamt.
Rep: Concret, ce activitate desfasurati �n cadrul Securitatii, o institutie temuta?
D.B.: �ntre anii 1965-1968 am desfasurat o munca de informatii, �n sensul ca aveam de urmarit c�teva persoane care erau �n atentia Securitatii. La aceste persoane am deschis dosare sau am preluat
dosare deschise de altii si foloseam toate mijloacele muncii operativ-informative, pentru a culege date despre aceste persoane si pentru a le clarifica pozitia.
Rep: Fiti mai exact. Ce procedee foloseati?
D.B.: Aveam o retea informativa dirijata pe l�nga ei, se intercepta corespondenta, convorbirile telefonice, daca era cazul, si alte metode de investigatii. As vrea sa spun ca acele persoane aveau deschise dosare informative, fiind suspecte de tradarea unor
secrete de stat, care priveau �n special economia, organizarea unor actiuni contra statului comunist si, astfel, prezentau pericol pentru securitatea statului. �i urmaream o perioada, dupa care analizam daca se confirma. Adica, pentru ce-l urmaresc eu pe omul
acesta? Pentru aia, aia sau ailalta. Ce s-a confirmat din toate acestea? Nimic. Atunci, faceam propunere la sef si se �nchidea dosarul. Daca erau motive, �l chemam, �l avertizam si asa mai departe. De regula, aceasta era metoda care o aplicam, �i avertizam. Dupa 1962-1964, la puscarie au intrat foarte putini
oameni, iar �n acei ani au fost gratiati foarte multi detinuti politici. Arestarea se facea doar �n situatii deosebite. �ntr-adevar, �nainte de 1960, se lua masura arestarii cu mai multa usurinta. �ntre 1949 si
1960, s-au facut multe abuzuri si chiar crime, care ar trebui recunoscute. Dupa 1959, c�nd s-au retras trupele sovietice, nu am mai fost asa de rai. Atunci, l-am pacalit pe Hrusciov cu c�teva vagoane cu vin, s-a �mbatat si a semnat retragerea trupelor
sovietice. Odata cu trupele, s-au retras din toate institutiile si consilierii sovietici, care erau �n Militie, �n Securitate, �n administratia de stat. Ei erau cei care spuneau ce sa faci. Consilierii sovietici erau cei care faceau politica statului roman, inclusiv �n
ceea ce tinea de securitatea statului.

„Daca s-ar fi impus, ďż˝i trimiteam ďż˝n judecata si ďż˝n puscarie“

Rep: Ce s-a schimbat dupa 1960? S-a schimbat ceva?
D.B.: Dupa aceasta, Ceausescu a spus ca daca omul spune ca nu-i multumit, ca nu-i convine piesa aia, utilajul ala, sau ca nu este m�ncare, ca nu se gasesc anumite produse, sa fie considerata ca o
simpla nemultumire. Securitatea nu trebuie sa se ocupe de aceste probleme, aveam alte sarcini.
Rep: �n activitatea dumneavoastra ati descoperit oameni care au tradat tara sau au atentat la siguranta statului?
D.B.: Eu nu.
Rep.: Acum, ca membrii Consiliului de Studiere a Arhivelor Securitatii au afirmat ca ati facut politie politica, ce credeti ca se va �nt�mpla cu dumneavoastra?
D.B.: Nu se va �nt�mpla absolut nimic. Aceasta tevatura a pornit de la declaratia pe care am dat-o �n virtutea legii, atunci c�nd am candidat pentru functia de senator sau de consilier judetean, si �n
care nu am ascuns faptul ca am fost ofiter de Securitate. Ei au verificat si au gasit ca, �n perioada cutare, eu am facut politie politica. Ce dracu o fi politia politica nu stiu, dar munca de informatii am facut
�n perioada mentionata.
Rep: Cďż˝te persoane au avut parte de „atentie deosebita“ din partea dumneavoastra?
D.B.: Eu aveam un anumit numar de dosare, 7 sau 8, dar nu am anchetat pe nimeni si nu am trimis �n judecata pe nimeni. Dar, daca s-ar fi impus, sigur ca-i trimiteam �n judecata si �n puscarie.