Gripa p�s�reasc�, primele efecte
• depozitele en-gros �nregistreaz� pierderi de sute de milioane lei �n urma interzicerii importurilor • �n jude�ul Neam� au fost interzise v�n�toarea �i importurile din Republica Moldova • comer�ul interjude�ean cu p�s�ri este blocat • Primele efecte ale gripei aviare se fac sim�ite �i �n jude�ul Neam�. Astfel, importul de p�s�ri �i produse avicole din Republica Moldova a fost interzis, fiind blocat� �i comercializarea p�s�rilor �n �i din alte jude�e. T�rgurile nu au fost �nchise, dar reprezentan�ii Direc�iei Sanitar Veterinare �i pentru Siguran�a Alimentelor (DSVSA) Neam� au �nceput o campanie de dezinfec�ie a oboarelor �i pie�elor agroalimentare din jude�. Controalele s-au extins �i la fermele de porci, dat fiind c� porcinele s�nt o verig� important� �n transmiterea virusului gripei aviare.
Comercian�ii en-gros care se bazau pe importurile din Republica Moldova vor fi nevoi�i s� se reprofileze, �n caz contrar, dac� interdic�ia de a importa p�s�ri �i ou� se men�ine, �i vor �nchide por�ile.
„Vom pierde cel pu�in 10.000 de euro lunar dup� ce s-au interzis importurile din Republica Moldova. Noi am trimis probe la analiz�, �i pentru carne, �i pentru ou�, �i au ie�it bune, dar legea e lege �i nu avem ce face. Pierdem contractele cu furnizorii, pierdem clien�ii, iar, dac� mai dureaz� mult, ajungem chiar s� �nchidem depozitul �i s� trimitem acas� cei 10 angaja�i. O �ans� ar fi s� ne reprofil�m �ntr-un alt domeniu, dar trebuie s� o lu�m de la zero, cu toat� h�r�og�raia �i cu avize, licen�e �i autoriza�ii“, a declarat un importator nem�ean.
V�n�toarea de p�s�ri a fost interzis�, fiind retrase autoriza�iile acordate de Asocia�ia Jude�ean� a V�n�torilor �i Pescarilor Sportivi. Fermierii trebuie s� fie aten�i �i la starea porcinelor, acestea fiind o verig� important� �n transmiterea virusului gripei aviare �i apari�ia unor muta�ii genetice care permit transmiterea la om.
Existen�a virusului gripei aviare la p�s�rile moarte �n Ceamurlia de Jos, a fost depistat�, �n noaptea de miercuri spre joi, iar probele cu virusul izolat au fost trimise la Londra pentru stabilirea gradului de periculozitate a acestuia. Noile analize vor dura cel mult dou� zile �i vor stabili dac� virusul este �nalt sau slab patogen �i, ceea ce este mai important, dac� este de tipul H5N1, cel mai periculos din toate �i se poate transmite la oameni. La Ceamurlia de Jos s-a instituit carantina total�, iar p�s�rile din focar, pe o raz� de 3 kilometri, vor fi ucise. Pe l�ng� aceast� zon� de protec�ie, s-a instituit �i o zon� de supraveghere, pe o raz� de 10 kilometri �n jurul focarului.
Sp�latul m�inilor cu ap� �i s�pun �i vaccinarea antigripal� previn contactarea gripei aviare
Bolnavii de grip� s�nt cei care pot contacta virusul influen�ei aviare, motiv pentru care prima m�sur� de imunizare este vaccinarea antigripal�. �n caz contrar, viru�ii gripali, aviar �i uman, se pot �nt�lni �i pot produce muta�ii care permit transmiterea bolii de la om la om. Cei care au b�nuiala c� au fost expu�i trebuie s�-�i urm�reasc� starea de s�n�tate �n urm�toarele 10 zile. Febra, tusea sau dificult��ile �n respira�ie necesit� un consult medical, ocazie cu care pacientul trebuie s� precizeze locurile prin care a c�l�torit �i dac� a venit �n contact direct cu p�s�ri.
Sp�latul m�inilor, cu ap� �i s�pun sau alcool �ndep�rteaz� poten�ialele surse de infec�ie de pe piele �i ajut� la prevenirea transmiterii bolii.
Trebuie evitat contactul cu p�s�rile, echipamentele sau mijloacele de transport infectate, dar �i zonele �n care pot fi prezente p�s�ri infectate cu virusul H5N1.
P�s�rile domestice pot contacta virusul de la p�s�rile migratoare, de la p�s�rile bolnave moarte, prin ap� contaminat� sau prin g�ina�ul p�s�rilor infectate. Din acest motiv, cresc�torii nu vor l�sa p�s�rile din gospod�rie pe malul lacurilor sau apelor curg�toare unde ajung p�s�rile migratoare. Cele mai receptive s�nt g�inile �i curcile, dar �i fazanii, p�unii �i bibilica. Boala evolueaz� rapid, cu febr� 44 grade, �nro�irea crestei �i b�rbi�elor, p�s�rile devenind retrase �i refuz�nd hrana. Boala atrage moartea fulger�toare a p�s�rilor �i se manifest� prin umflarea capului, g�tului �i chiar a pieptului, respira�ie horc�itoare �i umplerea gu�ii cu lichidele filante din cavitatea bucal� �i n�ri. Virusul se mai poate transmite �i prin echipamentul sau mijloacele de transport din unit��ile de prelucrare �i comercializare sau chiar prin solul care vine �n contact cu excrementele p�s�rilor infectate.
F�r� maionez�, ou� fierte moi sau gr�tar �n s�nge
Toate alimentele provenite de la p�s�ri trebuie fierte sau pr�jite cu mare aten�ie, virusurile gripale fiind distruse la temperaturi mai mari de 70 grade Celsius. Nu trebuie consumate carnea de pas�re insuficient prelucrat� termic, ou�le crude sau fierte moi, precum �i m�nc�rurile care con�in s�nge provenit de la p�s�ri. G�lbenu�ul de ou nu trebuie s� fie lichid sau s� se preling�, iar coaja ou�lor trebuie spalat� cu ap� �i s�pun �nainte de preparare, dup� aceea fiind obligatorie sp�larea pe m�ini. �n alimentele care nu vor fi prelucrate termic, cum ar fi maioneza, nu vor fi folosite ou� fierte moi sau crude. Carnea crud� trebuie separat� de cea prelucrat� termic �i nu trebuie folosit acela�i cu�it pentru a preg�ti carnea crud� �i pentru a t�ia alimentele preparate. �ntre preg�tirea alimentelor crude �i manevrarea celor fierte sau pr�jite este obligatorie sp�larea m�inilor cu ap� �i s�pun, iar carnea preg�tit� nu trebuie a�ezat� pe aceea�i farfurie pe care a stat �n stare crud�. Dup� manipularea p�s�rilor sau ou�lor crude, este obligatorie sp�larea cu ap� �i s�pun a m�inilor, suprafe�elor �i instrumentelor utilizate.
Vaccin �mpotriva gripei aviare?
„Comsomolskaia Pravda“, edi�ia de limb� rus� pentru Republica Moldova, public� pe 13.10.2005 o informa�ie care ar putea da peste cap tot scenariul apocaliptic al gripei aviare. Ziarul sus�ine c� centrul �tiin�ifico-practic de medicin� preventiv� din Chi�in�u de�ine, nici mai mult, nici mai pu�in, un fitoprepaparat numit „Pacoverin“, vaccin care tratreaz� at�t gripa obi�nuit�, c�t �i gripa aviar�. Unul dintre cercet�torii care au creat „Pacoverin“-ul, Constantin Sp�nu, directorul adjunct al centrului, a declarat pentru sursa citat� c� „Pacoverin“-ul, folosit �n determinarea �i evaluarea clinico-paraclinic� �n tratamentul hepatitelor �i altor infec�ii virale, trateaz� at�t gripa obi�nuit�, c�t �i gripa aviar�. Constantin Sp�nu a declarat c�, �n scurt timp, produsul va ajunge �n farmacii.
|