Preotii si Securitatea

Reprezentantii principalelor culte religioase din Roman, indiferent de vďż˝rsta, au fiecare cďż˝te o „poveste“ legata de refuzul de a colabora cu Securitatea, ďż˝n vremea regimului comunist. De departe cea mai interesanta ramďż˝ne aceea a preotulului protopop, Florin Tuscanu, ďż˝n biblioteca caruia, la loc de mare cinste, sta lucrarea „Preoti ortodocsi ďż˝n ďż˝nchisorile comuniste“, de Vasile Manea, un fel de „carte de capatďż˝i“. La terminarea Facultatii de Teologie, Florin Tuscanu a primit repartitie ďż˝n judetul Vaslui, la Parohia Delesti, o localitate micuta, cu doar 150 de credinciosi. „Am auzit de la preotii mai ďż˝n vďż˝rsta povestea cu racolatul clerului de catre Securitate, ďż˝n vederea culegerii de informatii despre intelectualitatea satului: despre doctori, profesori. Preotul, locuind acolo, ďż˝n mijlocul oamenilor, putea furniza tot felul de informatii. Desi ďż˝ntr-un an, cďż˝t mi-am desfasurat activitatea ďż˝n micutul sat vasluian, n-am fost niciodata vizitat de Securitate, am trait cu frica, pentru ca ma simteam vizat. Acest lucru m-a mirat foarte tare pentru ca eu eram fiu de detinut politic. Tatal meu, Aurel Tuscanu, ďż˝n 1956, a fost condamnat la 20 de ani ďż˝nchisoare si munca silnica. Formula era cea «clasica», de «uneltire ďż˝mpotriva societatii socialiste», tata fiind declarat «dusman al regimului». Aceasta «crima» mi-a adus mari necazuri atďż˝t timp cďż˝t am urmat seminarul, dar si ulterior. Traind «pe viu» drama aceasta, m-am adresat Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) cu o cerere prin care doream sa studiez dosarul meu, lucru care mi-a fost, deja, aprobat. De altfel, sďż˝nt singurul preot romascan, legitimat de Episcopia Romanului, tocmai din aceste considerente, de a studia dosarele preotilor ortodocsi din Episcopia Romanului, condamnati la ani grei de temnita“, a declarat Florin Tuscanu. Acesta a spus ca ďż˝n Eparhia Romanului au existat 14 preoti condamnati la ani grei de temnita, printre acestia numarďż˝ndu-se Ioan Pavaluta, tatal doctorului Aurelian Pavaluta, care de altfel a si murit dupa gratii, la Botosani, sau Episcopul Lucian Triteanu, „pus ďż˝n retragere“ pe 10 septembrie 1947. Preotul protopop Florin Tuscanu ramďż˝ne, ďż˝nsa, la convingerea ca exista o veritabila campanie de denigrare a bisericii, singura institutie credibila ďż˝n fata oamenilor. „Nu stiu de ce s-a pornit o astfel de campanie furibunda ďż˝mpotriva clerului, de vreme ce din toate paturile sociale, din fel de fel de ratiuni, au fost recrutati informatori ai Securitatii. La sedintele de la Protopopiat participau si asa-zisii reprezentanti ai Departamentului Cultelor, din Minister“, a mai spus preotul Florin Tuscanu. Nici anii studentiei n-au fost fost prea linistiti pentru acesta, din cauza faptului ca vizitele la Ierusalim ale studentilor de la Teologie erau ďż˝ndeaproape supravegheate de Securitate, din motive lesne de ďż˝nteles.

Un subiect „delicat“, evitat de reprezentantii cultelor
Preotul Adrian Faraoani, de la cea mai mare parohie romano-catolica din zona Moldovei, aceea din Sabaoani, avea ďż˝n 1989 doar 11 ani. „Astfel de informatii nu pot fi obtinute decďż˝t de la parintele paroh. Eu nu sďż˝nt abilitat sa vorbesc despre aceste lucruri. Eram foarte mic. Aveam doar 11 ani, pe vremea comunistilor. Nu stiu prea multe si de altfel mi-ar trebui aprobarea acestuia sa pot da astfel de relatii“, a spus preotul Adrian Faraoani.
Profesorul Iancu Wexler, presedinte al Comunitatii Evreiesti din Roman, a spus ca telefoanele sefilor evreilor erau ascultate de Securitate. „Acum se spune despre rabin ca a fost informatorul Securitatii. Evident ca este o mare eroare. Rabinul era trimisul Romaniei ďż˝n strainatate, atunci cďż˝nd tara noastra avea nevoie de Clauza Natiunii Celei mai Favorizate. ďż˝n acest context, sigur ca Securitatea era interesata de tot ceea ce se ďż˝ntďż˝mpla la nivelul comunitatilor din Romania. Telefoanele noastre erau ascultate, corespondenta din Israel era violata. Cunosc un romascan, membru al Comunitatii Evreiesti, care a fost chemat la Securitate pentru a fi atentionat ďż˝n ceea ce priveste comportamentul fata de straini. De altfel, eu, din momentul ďż˝n care am preluat sefia Comunitatii Evreiesti din Roman, ďż˝n 1986, eram obligat sa tin o evidenta stricta a fiecarui strain care intra ďż˝n casele celor 30 de membri ai comunitatii, unde merge, cu cine se ďż˝ntďż˝lneste, ce vorbeste etc. ďż˝mi amintesc ca, prin 1987, am fost chemat la Securitate sa dau relatii despre cele 30 de familii de evrei care traiau ďż˝n Roman. Era un ofiter, pe care cu toata eleganta «l-as trimite la origini», pentru ca mi-a creat multe neplaceri. ďż˝n momentul ďż˝n care venea la Roman rabinul, cu prilejul diverselor sarbatori ale Cultului Mozaic, avea pretentia sa-mi supervizeze cuvďż˝ntarea. Niciodata nu am crezut ca este cazul sa dau telefon la Securitate atunci cďż˝nd soseau aceste delegatii de la Bucuresti. Din fericire, se depasise perioada anilor ‘50, cďż˝nd erau arestati si haituiti reprezentantii evreilor. Stiu povesti concrete despre acele vremuri, ďż˝n care conationalii nostri au fost hartuiti de Securitate din diverse motive, mai ales sub pretextul ca au avut aur“, a declarat Iancu Wexler.
Si doctorul Filip Panait, aflat la a treia generatie de adventisti, a avut de suferit, ďż˝n vremea studentiei, motivat de convingerile sale neoprotestante si de deschiderea pe care a manifestat-o, ďż˝nca din liceu, fata de valorile Occidentului. „ďż˝n opinia mea, capii Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea au fost folositi de catre Securitate pentru a se ocupa de diaspora adventista. Numai asa puteau sa-si creeze o imagine pozitiva ďż˝n Occident. Din informatiile mele, unul din presedintii Bisericii Adventiste din Romania a fost ofiter cu rang ďż˝nalt ďż˝n Securitate, posibil general. Spun acest lucru ďż˝n cunostinta de cauza. La ďż˝nmormďż˝ntarea lui, sora mamei mele, Dalila Marinescu, mi-a povestit ca a venit un general, cu o pernuta pe care era purtata o stea de general“, a declarat Filip Panait. Acesta a solicitat dosarul sau de la CNSAS si a primit raspuns ca ďż˝i va fi pus la dispozitie ďż˝n toamna. „Stiu ca am avut dosar de urmarit, pentru ca ďż˝n timpul armatei am fost ďż˝ndeaproape supravegheat. ďż˝n cei trei ani cďż˝t am facut armata la Beius, mi s-a interzis sa fac garda. Mi-au pus un turnator ďż˝n spate si mai ales ďż˝n timpul tragerilor eram foarte atent supravegheat, pentru a se evita «accidentele». Mi s-a ďż˝ntďż˝mplat ca, la raportul de seara, un ofiter sa ma acuze ca sďż˝nt tradator de tara. Va ďż˝nchipuiti ce ďż˝nseamna acest lucru la un tďż˝nar de 19 ani si jumatate! Imediat dupa Revolutie, am facut cerere sa mi se permita accesul la dosarul de Securitate. Atunci, mi s-au trimis «mesaje» prin terte persoane, «sa-mi vďż˝r mintile ďż˝n cap si sa ma potolesc pentru a nu primi un glont ďż˝n cap». Atunci, mi-a fost cu adevarat teama pentru viata mea, dar de tinut gura nu prea mi-am tinut-o, pentru ca asa este firea mea, mai cďż˝rcotasa. Am continuat ca ďż˝n repetate rďż˝nduri sa cer deconspirarea capilor bisericii noastre, ďż˝n vederea asanarii morale a lumii ďż˝n care ne crestem copiii, pentru ca avem o datorie morala fata de acestia“, a spus Filip Panait.