Tati cu „meseria“ de mamici

Foarte multi barbati din judetul Neamt au renuntat la cariera, la o slujba mai mult sau mai putin bine platita, pentru a sta acasa sa-si ďż˝ngrijeasca pruncii. Cum ideea de a schimba scutece si a ďż˝ncalzi biberoane nu prea surďż˝de unui barbat, motivatia este alta. Nici varianta salariului mai mare pe care-l avea ďż˝nainte de a intra ďż˝n concediul de crestere a copilului nu sta ďż˝n picioare, deoarece, acum, indemnizatia consta ďż˝ntr-o suma fixa si nu depinde de drepturile banesti ale salariatului. Motivul tatilor care renunta o perioada mare de timp la slujba ďż˝n favoarea cresterii pruncilor este altul. Perioada indemnizata de crestere a copilului este de 2 ani sau 3 ani (ďż˝n cazul copilului cu handicap). „Unul din principalele motive pentru care barbatii intra ďż˝n concediu de crestere a copilului este acela ca mamele nu ďż˝ndeplinesc, ďż˝n unele cazuri, conditiile de stagiu de cotizare. Pďż˝na ďż˝n decembrie anul trecut, trebuia un stagiu de cotizare, pentru a putea beneficia de indemnizatie de crestere a copiului, de 10 luni, iar, de la 1 ianuarie 2006, acesta trebuie sa fie de 12 luni. Pe de alta parte, pďż˝na la ďż˝nceputul acestui an, banii pentru aceste indemnizatii erau suportati din bugetul asigurarilor sociale de stat, iar, de la ďż˝nceputul lui 2006, sďż˝nt din bugetul de stat prin Ministerul Muncii“, a declarat Claudia Chirila, director al Directiei de Munca, Solidaritatii Sociale si Familiei Neamt. Mai sďż˝nt si alte variante, ďż˝n familiile unde femeile cďż˝stiga cu mult mai bine decďż˝t barbatii. ďż˝n aceste situatii, mamicile merg la munca, iar tatii ramďż˝n acasa si beneficiaza de indemnizatia de crestere a copilului, care ďż˝n foarte multe cazuri este cu mult mai mare decďż˝t salariul. Asa se face ca, ďż˝n evidentele institutiei mentionate sďż˝nt, ďż˝n acest moment, 4.353 de dosare de acordare a indemnizatiei de crestere a copilului. 3.317 de nemtence stau acasa cu copilul, iar ďż˝n alte 1.036 de familii de acest lucru se ocupa barbatii. ďż˝n alta ordine de idei, din totalul indemnizatiilor acordate, 2.225 sďż˝nt ďż˝n mediul rural, iar 2.128 sďż˝nt ďż˝n orasele judetului. Si ďż˝n statisticile care arata gradul de ocupare a populatiei numarul barbatilor care sďż˝nt ďż˝n cautarea unui loc de munca este cu mult mai mare decďż˝t cel al femeilor care stau acasa, ďż˝n somaj. Acest lucru se datoreaza faptului ca pe piata fortei de munca, cel putin cea din judetul Neamt, exista multe oferte care se adreseaza ďż˝n special femeilor, iar locurile de munca pentru barbati sďż˝nt ceva mai rare. ďż˝n plus, foarte multe din muncile care ar putea fi facute de barbati sďż˝nt foarte prost platite, astfel ďż˝ncďż˝t slujba de “dadaca” la propriul copil este o alternativa pďż˝na la integrarea ďż˝n conditii multumitoare pe piata muncii. „Femeile ďż˝si gasesc de lucru mai usor decďż˝t barbatii, pentru ca paleta de prestari de servicii pentru barbati este foarte mult orientata ďż˝n jurul constructiilor, multe locuri de munca aparďż˝nd pe timpul verii. Si cei mai multi dintre ei prefera sa lucreze pe cont propriu, ďż˝n constructii, si nu la agentii economici care ofera locurile de munca“, a declarat Alina Boariu, purtator de cuvďż˝nt al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Neamt.