 P�rin�i pleca�i la munc� �n str�in�tate �i consecin�e psihologice asupra copiilor
Instabilitatea socio-economic� din Rom�nia �i tranzi�ia interminabil� au determinat pe mul�i dintre rom�ni s� plece la munc� �n str�in�tate pentru a-�i putea �ntre�ine familia. Desigur, c�tigurile ob�inute s�nt importante at�t pentru familie c�t �i pentru economia rom�neasc�, �ns� aceast� migra�ie spre vest are �i aspecte mai pu�in dorite. Acestea ar fi destr�marea familial� �i „abandonul“ copiilor la bunici sau la alte rude, cu consecin�e psihologice grave �n timp pentru ace�tia. Trecutul ne arat� c� �i �n perioada comunist� foarte mul�i p�rin�i au fost nevoi�i s� lucreze pe �antiere, �n alte ora�e, �i s� lase copilul �n grija bunicilor. Ace�tia din urm� au avut dintotdeauna un rol foarte important �n educa�ia �i cre�terea copiilor, dar dup� revolu�ie au un rol �i mai mare, pentru c� foarte mul�i rom�ni, aproape dou� milioane lucreaz� �n prezent �n str�in�tate, dintre care majoritatea au �i unul sau mai mul�i copii.
Situa�ia e mai accentuat� �n Moldova �i �n zonele rurale, unde 30-50% din copii tr�iesc la bunici sau la rude apropiate. S�nt �i cazuri �n care copilul cel mare de v�rsta adolescen�ei este �i tat� �i mam�, av�nd grij� de fra�ii lui mai mici. �n situa�ii extreme copilul r�m�ne total abandonat �i autorit��ile trebuie s� aib� grij� de el. Exist� o problem� destul de delicat� care se ridic�: ar fi mai bine s� se r�m�n� �n Rom�nia �i p�rin�ii s� nu aib� bani, astfel s� nu aib� posibilitatea s�-i educe �i s�-i �ngrijeasc� sau e mai bine s� plece, elimin�ndu-se problemele financiare, �ns� s� r�m�n� copii �n grija altor persoane sau doar cu un p�rinte. Lucrurile nu pot fi privite �n alb �i negru, �ns� trebuie eviden�iate consecin�ele psihologice care apar ca urmare a absen�ei numai a unuia din p�rin�i pe o perioad� mai lung�. Din momentul na�terii, copilul observ� c� exist� dou� persoane �n jurul lui cu roluri diferite. �mpreun�, p�rin�ii �ndeplinesc toate func�iile familiale. Func�ia instrumental� este legat� mai mult de tat�, iar cea afectiv� de mam�. �n aceste condi�ii apare identificarea b�iatului cu tat�l, iar a fetei cu mama, necesar� constituirii identit��ii de sine a copilului. Aceast� identitate este afectat� c�nd nu exist� ambele figuri parentale �n preajma copilului.
Copii �nva�� s� accepte limitele �i disciplina pe care p�rin�ii o impun. El poate manipula prin dualitatea lui pe p�rin�ii care nu s�nt uni�i. De exemplu, c�nd nu reu�e�te s� ob�in� ceva de la unul din p�rin�i �ncearc� de la al doilea �i reu�e�te astfel �n cele mai multe cazuri �i invers. La v�rsta de trei ani copilul crede c� el este cel mai puternic. Omnipoten�a este o iluzie, o fantezie a copilului, p�rin�ii fiind cei care �l fac s� revin� cu capul pe p�m�nt prin educa�ie �i prin limitele impuse. �n momentul c�nd acestea nu s�nt, copilul se simte puternic, c� poate s� fac� orice, �ns� �n momentul c�nd nu reu�e�te s� fac� fa�� problemelor intervine dezam�girea �i frustrarea.
Plecarea unuia dintre p�rin�i sau a ambilor, conduce la un sentiment de abandon sau la anxietatea de separare.
„Se recomand� s� se evite plecarea ambilor p�rin�i �n str�in�tate“
Astfel fiecare desp�r�ire pe parcursul vie�ii lor va fi traumatic� �i accentuat�. Eforturile vor fi �ndreptate spre evitarea desp�r�irii, chiar dac� uneori aceasta este necesar�. Astfel vor ap�rea multe compromisuri �i tulbur�ri afective. Intervine �i lipsa ata�amentului care nu poate fi compensat� �n nici un alt fel. Lipsa de afectivitate este de cele mai multe ori autocompensat� prin cheltuieli nejustificate �i prin imaginea afi�at�, �ns� banii nu pot compensa lipsa p�rin�ilor �i rolul lor �n dezvoltarea copilului �i �n via�a de zi cu zi. Absen�a p�rin�ilor sau doar a unuia poate conduce �i la probleme �colare, copilul nu se mai concentreaz�, se �nchide �n el sau devine nelini�tit, abandoneaz� �coala uneori, nu are nimeni puterea s�-l controleze. Copilul sufer� de disciplin�, de lipsa de limitare.
P�rin�ii pleca�i s�nt de mai multe feluri: care sun� des, care vin acas� la c�teva luni �i-l viziteaz� sau care numai trimit bani. �n aceast� privin�� autorit��ile trebuie s� impun� ca plecarea �n str�in�tate s� aib� loc dup� ce s-a l�sat copilul pe m�ini bune �i s-a luat angajamentul de a se �ine un contact permanent cu copiii, cu toate c� cele mai moderne mijloace de comunicare, telefonul sau internetul nu �in loc de c�ldur� uman� �i de un sfat dat de aproape, cu afec�iune p�rintesc�.
Din p�cate, aceast� datorie se uit� c�nd se ajunge �n str�in�tate �i dac� la �nceput era �n plan r�m�n�nerea pentru o perioad� scurt�, aceasta se prelunge�te p�n� se ajunge la instalarea unei rupturi puternice �ntre p�rin�i �i copii.
�n concluzie, se recomand� s� se evite plecarea ambilor p�rin�i �n str�in�tate �i de asemenea, �nainte de aceasta, c�teva �nt�lniri de consiliere psihologic� care s� stabileasc� rela�ia dintre p�rin�i dup� plecare �i rela�ia �ntre p�rintele plecat �i copil/copii, pentru a se evita apari�ia de probleme �n familie �i la copii.
Altfel, se creeaz� la copii sentimentul abandonului �i este posibil ca odat� ajun�i la maturitate s� abandoneze �i ei pe copii lor ca un fel de protest �i ca r�zbunare �mpotriva propriilor p�rin�i.
|
Autentificare
