Pamflet a�ezat
�ez�toarea este o �ndr�git� tradi�ie popular�, rom�nului �i place grozav s� �ad�. La �ar� munca nu mai este ce a fost c�ndva, atunci c�nd ��ranul trudea de diminea�a p�n� seara pe c�mp �i la vite. Datorit� �n�eleptei politici agare, ��r�nimea s-a mutat de pe ogor pe garduri, stau at�rna�i acolo �i studiaz� uli�a, a�tept�nd s� cad� vreun MIG sau s� apar� americanii cu sacii de dolari. Din spatele gardului se vede mai bine capra vecinului, totul poate fi �inut sub control. P�m�ntul st� p�rloag�, iar gospodarii prin cr�me sau pe la por�i, coment�nd evenimentele satului �i statului. Jum�tate din s�teni se judec� la Legea 18, jum�tatea ailalt� �i-a c�p�tat p�m�ntul cuvenit, dar acum cat� s�-l v�nd�, c� n-au cu ce-l lucra �i pl�ti impozitul la anul. C�teva straturi pe l�ng� cas�, ceva barabule �n jurul gospod�riei �i oleac� de porumb �n spatele casei le ajung, ca s� nu moar� de foame �i s� aib� de o coliv�. O v�cu�� pe ici pe colo, un porc de Cr�ciun �i c�teva g�ini gripate reprezint� sectorul zoo, mai mult de at�t nu se ambaleaz� nimeni s� creasc� fiindc� ar pierde, ar munci de poman�. Pre�urile de achizi�ie ale produselor s�nt a�a de mici, iar motorina-semin�ele-�ngr��mintele a�a de scumpe, �nc�t agricultura rom�neasc� a devenit �n micu�ele creiera�e ale guvernan�ilor o „gaur� neagr�“. A�a c� e mai rentabil, zic ei, s� import�m m�lai din Ungaria, carne din Argentina, pui din SUA �i banane din Kenya. Uniunea Euopean� pompeaz� �n zadar miliarde de euroi �n programe Sapard, pentru c� �n general b�nu�ul ajunge tot la bog�tanii care �i-au tras cu japca fostele IAS-uri �i CAP-uri, cei care formeaz� noua mo�ierime, ciocoii locali. ��ranul se uit� cam chior� la �tia din UE, b�nuindu-i c� nu-s chiar �ntregi la t�rt�cu��, de c�nd cu indica�iile de a t�ia porcul la Cr�ciun cu laserul �i a distruge mii de hectare de vie, pe motiv c� poama noastr� n-are pedigree �i c� „noblesse oblige“. �n aceste condi�ii munca agricol� �n ziua de azi, munca ��ranului nostru, nu mai face doi bani �i este pe cale de dispari�ie. Tineretul peizan habar n-are s� dea cu sapa sau s� mulg� Joiana, �i e ru�ine, face pe dracul �n patru s� fug� de s�r�cie la ora� sau peste grani��, convin�i c� dac� r�m�n se �ngroap�, azi singura investi�ie comunal� rentabil� fiind cr�moteca. A�a c� prefer� june�ii s� o taie unde v�d cu ochii, s� culeag� c�p�uni �n Spania, fise telefonice prin Belgia, s� recolteze babe perverse prin Norvegia, s� str�ng� rahatul de c�ine prin Paris sau Londra. Ideea de asociere �i �nsp�im�nt� �nc� pe ��ranii r�ma�i acas�, cu nasul �n ��r�n�, groaza c� ar putea s� renasc� ceapeurile �i fac s� refuze ideea de a deveni adev�ra�i fermieri. Gospod�riile calicesc, totul se n�ruie, p�m�ntul „se odihne�te“ sau produce ierburi non-stop. Spun futurologii agro c�, dup� ce vor da col�ul �i ultimii mohicani cu dragoste r�z�easc� de p�m�nt, mo�tenitorii vor �nstr�ina urgent glia primit� prin testament �i poate c� atunci vom vedea �i noi din nou agricultura adev�rat�. Cea pe care am avut-o c�ndva, pe c�nd miile de tractoare lucrau p�m�ntul ca ni�te albine, merg�nd �n linie dreapt� de se plictiseau mecanizatorii �i �ntorceau unde �ntoarce vulturul. P�n� atunci munca la �ar� sufer�, se �ncearc� tot felul de agroturisme �i stru��rii nebune, dar ele s�nt sortite din start pieirii, fiind departe de sufletul �i inima ��ranului rom�n. Unii fac pe dracul �n patru ca aceast� inim� s� nu mai bat�, dar au de a�teptat o groaz� de timp. ��ranul rom�n nu poate s� moar�, nu-�i poate permite acest lux, fiindc� o �nmorm�ntare cost� la �ar� vreo zece milioane �i asta �nseamn� pensia pe vreo zece ani a unui fost ceapist, care �i-a sf�r�mat o via�� oasele pentru produc�iile record ale revolu�iei agrare. �n decembrie 89 s-a terminat cu revolu�ia agrar�, a urmat cealalt� revolu�ie care a adus �n �ar� invazia de buruieni �i paragin�, construim de 15 ani societatea capitalist� multilateral vorbit�, pentru c� deocamdat� s�ntem o �ar� de �ez�tori.
|