Afaceri cu plante
Cultura plantelor medicinale reprezint�, pentru produc�torii agricoli, un domeniu nou, care, se pare, este �i profitabil, dup� cum reiese din constat�rile speciali�tiilor de la Agen�ia de Pl��i �i Interven�ii �n Agricultur� (APIA) Roman, care au men�ionat c� exist�, la Secuieni, o singur� cerere de subven�ionare a acestei culturi. Faptul este inedit, �n sensul c�, �n prezent, cele mai bine v�zute plante ar fi cele cele cu produc�ii mari, respectiv sfecla de zah�r, soia �i gr�ul. Inginerii agricoli au men�ionat c�, din cauza noilor prevederi legate de acordarea sprijinului b�nesc, tot mai mul�i fermieri s-au orientat c�tre culturile cuprinse, �nc�, pe listele de subven�ii, chiar dac� unele dintre acestea nu s�nt tradi�ionale �n zona Romanului. Pe l�ng� plantele medicinale, o alt� curiozitate este legat� de cultura legumelor, unde, dintre numero�ii produc�torii, doar cei din Cordun s-au g�ndit c� le vor prinde bine ni�te bani de la stat, respectiv 80 milioane de lei. La sectorul „vegetal“, a�a cum era �i de a�teptat, cea mai mare „atrac�ie“ pentru beneficiarii de subven�ii o are cultura sfeclei de zah�r, la care, pe �ntreaga zon�, exist� 450 de solicit�ri. Comuna Trife�ti este cea care de�ine primul loc la num�rul cultivatorilor de sfecl�, cu 49 de solicit�ri. O alt� cultur� foarte bine agreat� este soia nemodificat� genetic. La Secuieni exist� mai multe societ��i agricole, mici, dar care s�nt axate pe aceast� cultur� �i au solicitat sume importante pentru sus�inerea afacerilor. Cei 16 angaja�i ai APIA, care au �n resposabilitate 21 de comune arondate municipiului Roman, au �ntocmit un bilan� de activitate �i s-a constatat c�, de la �nceputul anului, comuna Trife�ti este pe primul loc �n ceea ce prive�te solicitatea de subven�ii, cu circa patru miliarde de lei. Pe locul al doilea se claseaz� comuna Secuieni, cu 3,1 miliarde lei �i apoi Dulce�ti, cu 162 milioane de lei. La „antipozi“ este comuna G�din�i, care, p�n� �n prezent, nu prime�te nici un ajutor de la stat. „�n aceast� comun�, nici un gospodar nu a cerut acordarea de subven�ii. Probabil, nu au fost popularizate prea bine modalit��ile prin care se acord� aceste ajutoare. De aceea, angaja�ii no�trii vor duce, pe viitor, o campanie mult mai intens� de informare. Tot ca o noutate, �n comuna Boghicea exist� nou� produc�tori agricoli individuali, care au completat cererile, �n valoare de 40 milioane, fiind pentru prima dat� c�nd se �nt�mpl� a�a ceva acolo. �n aceea�i situa�ie mai s�nt �i comunele V�leni, cu nou� solicit�ri pentru 89 milioane lei, �i St�ni�a, cu 20 de solicit�ri, �n valoare de 98 milioane lei“, a declarat inginer Lumini�a Iord�chescu, coordonator al APIA Roman. Aceasta a �inut s� mai precizeze c�, la sectorul zootehnic, cel mai „prost“ vizavi de solicitarea subven�iilor stau apicultorii. �n �ntreaga zon� exist� doar un singur beneficiar, din Trife�ti.
|