OTR�VIT CU NITRI�I
• un sugar �n v�rst� de numai dou� s�pt�m�ni, intoxicat cu nitri�i, a ajuns ieri la spital �n stare grav� • copilul este din M�rgineni, localitate unde p�nza freatic� prezint� risc de infestare cu nitri�i • �n urma tratamentului, starea micu�ului s-a ameliorat dup� c�teva ore • el a r�mas �n �ngrijirea adrelor medicale de la Pediatrie, pentru supraveghere �i investiga�ii suplimentare • Andrei C., un sugar �n v�rst� de dou� s�pt�m�ni, din M�rgineni, a fost internat ieri �n spital �n stare grav�, fiind intoxicat cu nitri�i. Copilul era v�n�t la fa�� �i abia putea respira �i era agitat. Speriat� de starea general� proast� a micu�ului, bunica acestuia a sunat disperat� la Serviciul Jude�ean de Ambulan�� Neam�, solicit�nd o autosanitar�. Diagnostic�ndu-l pe micu�, cadrele medicale de la Ambulan�� i-au administrat acestuia, pe timpul transportului, tratamentul specific intoxica�iilor cu nitri�i, l�s�ndu-l apoi �n �ngrijirea cadrelor medicale ale sec�iei Pediatrie. Cadrele medicale care �i desf�oar� activitatea la Unitatea de Primire a Urgen�elor din respectiva sec�ie au continut s� �i administreze copilului perfuzii cu vitamina C �i Hemisuccinat de Hidrocortizon, medicamente utilizate �n cazul intoxica�iei cu nitri�i, precum �i terapie cu oxigen.
Conform preciz�rilor f�cute de c�tre doctorul Radu Smical� care, fiind ieri de gard� la Pediatrie a preluat cazul, dup� c�teva ore de tratament specific, starea micu�ului s-a ameliorat, dar, cu toate acestea, el a r�mas internat �n compartimentul Anestezie �i Terapie Intensiv� al sec�iei, �ntruc�t necesit� supraveghere �i investiga�ii suplimentare. Se pare c� zestrea genetic� a micu�ului nu este foarte bun�, av�nd �n vedere c�, la pu�in timp dup� na�tere, mama sa, grav bolvav� de pl�m�ni, a fost internat� la Spitalul de Pneumologie Bisericani.
Conform preciz�rilor medicilor de la Pediatrie, zona M�rgineni este una �n care apa f�nt�nilor prezint� risc de poluare cu nitra�i �i nitri�i. Prezen�a �n ap� a acestor substan�e toxice �n concentra�ii ce dep�esc limitele admise creeaz� probleme doar sugarilor, gravidelor �i lehuzelor. Tocmai de aceea se recomand� ca aceste categorii de persoane s� nu mai consume ap� care provine de la astfel de surse, ci din aceea adus� din Piatra Neam�. Este important de �tiut c� prin fierberea apei ce con�ine nitra�i �i nitri�i, concentra�ia substan�elor toxice cre�te �i nicidecum acestea nu s�nt eliminate.
„Nitra�ii �i nitri�ii s�nt componen�i naturali ai solului, provenind din mineralizarea substan�elor organice azotoase, sub influen�a microorganismelor din sol. Nitra�ii reprezint� principala surs� de azot pentru plante, iar prezen�a acestui element este absolut necesar� dezvolt�rii lor. �n mod normal se stabile�te un echilibru �ntre nitra�ii din sol, plante �i ap�, �ns�, prin utilizarea �ngr��mintelor azotoase de sintez�, este posibil� cumularea �n plante a unui exces de nitra�i, nitri�i. Nitra�ii, ca atare, au o toxicitate redus�, iar pentru a provoca tulbur�ri trebuie ingerate cantit��i mari, de p�n� la 10 grame, doz� unic�. Mult mai toxici s�nt nitri�ii, care, odat� ingera�i, provoac� o sc�dere a hemoglobinei. Intoxica�iile cu nitri�i s�nt foarte periculoase �n cazul gravidelor, lehuzelor �i sugarilor cu v�rste de p�n� la un an“, a declarat doctor Cecilia Gafencu, director al Departamentului Medicin� Preventiv� Neam�.
Nitri�ii - du�manii din f�nt�n�
Conform cercet�rilor medicale, efectele intoxica�iei cu nitri�i se manifest�, �n principal, la copii de p�n� la un an deoarece ficatul acestora nu este capabil s� filtreze nitri�ii care ajung �n s�nge.
Acolo, combin�ndu-se cu hemoglobina dau na�tere unui alt tip de „celul�“, metemhemoglobina, care are proprietatea de a nu putea fixa oxigenul. Astfel, s�ngele nu mai poate transporta oxigenul necesar organismului �i acesta, practic, se sufoc�. Din acest motiv, apar, �ntr-o prim� etap�, fenomenele cianotice (colorarea �n albastru a pielii ), iar, dac� nu se intervine la timp, survine decesul. Mai grav este c�, �n conformitate cu un studiu publicat �n 1998 sub egida Ministerului Apelor, P�durilor �i Protec�iei Mediului cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, concentra�iile masive de nitri�i afecteaz� pe termen lung evolu�ia psiho-motorie a copiilor. Cercet�torii au atestat o sc�dere cu p�n� la 7 puncte a coeficientului de inteligen�� la copiii cu v�rste cuprinse �ntre 5 �i 10 ani care beau ape contaminate cu nitri�i. De asemenea, ace�tia manifest� o sc�dere a imunit��ii la agen�ii patogeni din ap� �i, implicit, o cre�tere a inciden�ei bolilor hidrice (a�a numitele deranjamente stomacale). �n ceea ce prive�te persoana adult�, nitritul ajuns �n intestin se transform� �ntr-un produs numit nitrozamin�, care provoac� diferite forme de cancer, printre care cel de colon.
�n urm� cu c��iva ani, �n Neam� apa din c�teva comune era improprie consumului, datorit� concentra�iilor de nitri�i, care dep�eau cu mult limita admis�. P�n� acum trei ani, cea mai grav� situa�ie de acest fel se �nregistra �n comunele Girov �i Dochia, cercet�rile efectuate de speciali�ti relev�nd faptul c� nivelul concentra�iilor de nitri�i �n apa a 80 % din cele peste 400 de f�nt�ni era de 100 de ori mai mare dec�t valorile maximale admise din punct de vedere sanitar. Contaminarea nu era uniform�, ci afecta diferen�iat cele 11 sate incluse �n cele dou� comune, valorile cele mai mari �nregistr�ndu-se pe perimetrul comunei Dochia. �in�nd cont de aceste date, speciali�tii au recomandau tuturor celor din comun� s� foloseasc� ap� provenind din alte surse �i s� evite utilizarea apei din f�nt�nile din zon�. Cu toate acestea, intoxica�iile cu nitri�i nu au lipsit din cazuistica medical� a jude�ului Neam�, an de an �nregistr�ndu-se atfel de accidente, �n special la sugari. Cel mai grav s-a petrecut �n 1993, c�nd o feti�� de dou� luni �i jum�tate avea s�-�i piard� via�a din cauza apei contaminate. �n 1995 a existat un asemenea caz, �n 1996 au fost dou�, �n 1997 au fost 6 cazuri, iar �n 2000 au fost raportate alte 7 cazuri.
�n 2002, la sf�r�itul lunii mai, �coala general� din comuna Girov a fost �nchis� dup� ce inspectorii de la Sanepid au certificat existen�a unui focar de hepatit� viral�. Zece copii din comuna amintit� au fost interna�i la sec�ia Contagioase a Spitalului Jude�ean, fiind diagnostica�i cu hepatit� viral� tip A. Elevii interna�i au acuzat dureri de cap, gre�uri �i lipsa poftei de m�ncare. Medicii nu excludeau atunci posibilitatea ca boala s� fi fost provocat� de consumul apei improprii. Printre cauzele care au dus la contaminarea apei din p�nza freatic� se pot enumera aplicarea nera�ional� a �ngr�amintelor �i pesticidelor �n agricultur�, plus lipsa, �n mediul rural, al oric�rui control �n ceea ce prive�te depozitarea dejec�iilor animaliere. Din 2003, de c�nd girovenii beneficiaz� de aduc�iune de ap�, problema intoxica�iilor cu nitri�i a disp�rut.
�n Neam� s�nt �i alte zone cu risc de infestare a p�nzei freatice din cauza con�inutului crescut de azot din sol - Podoleni, Agapia, Dolje�ti, Secuieni, Valea Ursului, Ion Creang�, Roznov, Z�ne�ti, Podoleni, Borle�ti, M�rgineni.
|