 TEATRU DE R�ZBOI
• drumurile jude�ului s�nt �ntr-o stare groaznic� • �oferii s-au s�turat de promisiuni �i �njur� abitir • pe cine, v� l�s�m s� ghici�i • de turism nici nu poate fi vorba de�i cadrul natural este darnic �i exist� numeroasele obiective • elocvente s�nt impresiile pe care ni le-a transmis, pe internet, un b�c�uan care ne-a vizitat jude�ul. „... este �i «unicul» jude� cu cele mai groaznice drumuri, aproape de infern pe unele. Am f�cut un „pelerinaj“ cu unii prieteni, printre care �i un neam� (c�s�torit cu o rom�nc�). Cu regret trebuie s� �ti�i, �i mai ales cei r�spunz�tori �i competen�i din conducerea jude�ului, c� nici eu �i nici „neam�ul“ �i nici altul care a fost pe aceste drumuri nu va mai veni alt� dat� �i nimeni din cei «p��i�i» nu va recomanda acest drum“ • �ntre jude�ele ��rii, Neam�ul este unul dintre cele mai d�ruite sub aspectul poten�ialului turistic. Din p�cate, �ns�, este insuficient folosit �i foarte pu�in pus �n valoare, la acest lucru contribuind �i starea groaznic� a drumurilor, fie jude�ene sau na�ionale. �n absen�a unei strategii coerente �i pe fondul unei legisla�ii cu mari caren�e, �n ultimii 15 ani, turismul s-a dezvoltat haotic, neaduc�nd beneficii �n adev�ratul sens la cuv�ntului. De la un minister care a sus�inut doar declarativ necesitatea dezvolt�rii prioritare a acestui domeniu, promov�nd idei fanteziste doar de dragul publicit��ii politice, turismul este guvernat, la momentul actual, de o autoritate de rang na�ional care nu a ie�it, p�n� acum, la ramp� cu ceva concret. Produsul turistic rom�nesc este foarte departe de a fi competitiv, nereu�ind s� concureze cu cel oferit de alte ��ri, chiar din vecin�tatea noastr�. Cadrul natural diversificat �i obiectivele culturale, istorice �i religioase c�nt�resc prea pu�in �n fa�a turi�tilor str�ini, at�t timp c�t lipsesc elemente esen�iale, cum ar fi infrastructura de drumuri �i serviciile de calitate. C�t despre turi�tii rom�ni, care s-au obi�nuit s� �noate printre „meandrele concretului“, num�rul lor s-a �mpu�inat, cu fiecare an, din cauza pre�urilor foarte ridicate. Mul�i prefer� s� �i petreac� concediile �n Grecia, Turcia, Italia, ori chiar mai aproape de Rom�nia, �n Bulgaria, raportul dintre calitatea serviciilor �i pre�urile practicate fiind foarte avantajos.
„«Unicul» jude� cu cele mai groaznice drumuri“
Una dintre zonele turistice de referin�� ale jude�ului este cea a m�n�stirilor. Frumoasa Agapie - care poart� amprenta pictorului Nicolae Grigorescu, V�ratecul - inundat de flori �i verdea��, Neam�ul - al�turi de care slujitorii bisericii au ridicat un veritabil centru ecumenic, Secu, Sih�stria �i Sihla s�nt considerate veritabile perle ale unei salbe m�n�stire�ti foarte cunoscute �n �ar� �i chiar �n str�in�tate. �ns�, drumurile de acces, nu numai spre aceste obiective turistice, s�nt pline de gropi, iar pe anumite por�iuni, impracticabile. Elocvente s�nt impresiile pe care ni le-a transmis, pe internet, un b�c�uan care ne-a vizitat jude�ul. „... este �i «unicul» jude� cu cele mai groaznice drumuri, aproape de infern pe unele. Luna trecut�, am f�cut un „pelerinaj“ cu unii prieteni, printre care �i un neam� (c�s�torit cu o rom�nc�). Cu regret trebuie s� �ti�i, �i mai ales cei r�spunz�tori �i competen�i din conducerea jude�ului, c� nici eu �i nici „neam�ul“ �i nici altul care a fost pe aceste drumuri nu va mai veni alt� dat� �i nimeni din cei «p��i�i» nu va recomanda acest drum. Am plecat din One�ti prin S�nduleni, Tazl�u, Roznov, Girov, Dobreni, B�l��te�ti, V�ratec, Agapia etc. Pe unele por�iuni de drum (Tazl�u, Roznov, Girov) am mai avut timp s� ocolim gropile, dar ce drum era la 5-6 kilometri de Dobreni ne-a oripilat, nu am mai v�zut a�a drum ordinar nic�ieri. Dac� pe drumul Dobreni, V�ratec �i Agapia se mai putea ocoli puzderie de gropi, pe unele locuri erau b�ltoace de nu �tiai pe unde s� apuci. Este indolen��, incon�tien�� cras� care d�uneaz� nu numai jude�ului Neam�, dar �i Rom�niei“.
Am primit acest mesaj �nainte ca autorit��ile jude�ului s� �nceap� „c�rpelile“ pe por�iunile de drum jude�ean, cu prec�dere pe cele mai circulate. Se poate spune c�, la momentul actual, acestea arat� pu�in mai bine, dar solu�ia aleas� de c�tre autorit��i a fost mai mult una de compromis, ca pentru banii pu�ini pe care i-au avut la dispozi�ie. Plombele cu care au fost astupate g�urile vor s�ri odat� cu instalarea sezonului friguros. �i, pe l�ng� faptul c� fondurile nu ajung, politica de administrare a drumurilor este una dezastruoas� �i p�guboas�. Evident, pentru contribuabilii la bugetul statului care, pe l�ng� taxele �i impozitele pe care le pl�tesc �n fiecare an, s�nt nevoi�i s� cheltuiasc� zeci de milioane de lei pentru a-�i repara ma�inile. Rom�nul s-a obi�nuit s� intre cu ma�ina prin gropi, s� �njure �i s� plece mai departe. Foarte pu�ini, �ns�, s-au g�ndit c� au �i drepturi �i c� pot atrage r�spunderea asupra celor care le-au adus prejudicii. Drumurile na�ionale, jude�ene �i locale au administratori diferi�i - chiar dac� traverseaz�, s� spunem, aceea�i localitate - �i surse diferite de finan�are. Autorit��ile locale se pl�ng mai mereu c� s�nt �njurate de cet��eni pentru c� nu �i-au f�cut treaba cei de la drumuri na�ionale, ori de la jude�, c� au por�iuni neasfaltate cu anii, pentru c� legea nu le permite s� aloce fonduri pentru obiective care nu le intr� �n sfera de atribu�ii. �i atunci, din acest cerc vicios nu poate ie�i nimic bun: turistul - care vine �n aceast� zon� cu inten�ia de a se destinde �i a admira frumuse�ile unui jude� c�ruia i s-a dus faima pentru cadrul natural mirific - este gonit de durerile de cap la g�ndul c�, dup� gropile pe care le-a luat �n plin, nu va mai avea bani pentru concediul viitor, pentru c� banii i se vor duce pe repara�ia ma�inii. El nu face dec�t s� ia decizia care �i este mai la �ndem�n�: ocole�te Neam�ul.
Invita�ie �n „tran�ee“
De cur�nd, asum�ndu-ne riscurile de rigoare, am parcurs anumite trasee ale jude�ului, conving�ndu-ne c� drumurile care �l traverseaz�, indiferent de rangul lor, s�nt �nfior�toare. �ntr-una din zile, am plecat din Piatra Neam� spre Girov, de unde am p�r�sit �oseaua principal� �i am pornit „s�geat�“ spre B�rg�uani. Entuziasmul ne-a p�r�sit dup� c�teva sute de metri, de unde a �nceput calvarul „datului prin gropi“. Slalomul printre cratere, schimbarea benzilor de circula�ie pentru atenuarea �ocurilor, opririle nenum�rate pentru a da prioritate partenerilor de trafic care veneau din sens opus ne-au costat mai bine de dou� ore pierdute p�n� la destina�ie. De acolo, am abordat alt traseu, g�ndind c� vom sc�pa mai u�or. Dar, speran�ele ne-au fost de�arte. Dup� ce, cu chiu, cu vai, am ajuns la Tupila�i, nu am reu�it s� trecem de „viteza a doua“ prin �ibucani, am intrat �n Grum�ze�ti, unde am avut senza�ia c� am nimerit dup� un bombardament. H�rtoapele nu ne-au dat pace p�n� la intrarea �n T�rgu Neam�, unde ne-am tras sufletul pre� de c�teva minute. Asta p�n� c�nd am cobor�t Dealul S�c�lu�e�tilor. C�t de frumoas� este zona Agapia-V�ratec? �n mod garantat nu am avut timp �i nici disponibilitate s� ne �nfrupt�m din atmosfera locurilor �n zdruncin�turile ma�inii care, din fericire, �nc� mai avea ro�i, dar rula pe ceea ce ar fi trebuit s� se numeasc� drum. Puzderie de gropi c�t cuprinde. Pe la B�l��te�ti, cu banii jude�ului s-au pus plombe pe unde s-a putut, dar pentru c� nu au fost fonduri pentru lucr�ri serioase, acolo unde drumul era prea deteriorat, asfaltul a fost ras p�n� la dalele de beton. Cu certitudine, v� putem spune un lucru: c�nd am cobor�t din ma�in�, dup� cele c�teva ore de zdruncin�turi, am avut senza�ia c� ne ies ochii din orbite �i ne v�j�iau urechile. Senza�ii pe care �i invit�m s� le �ncerce �i pe cei care hot�r�sc soarta drumurilor. Iar dac� reprezentan�ii jude�ului le mai cunosc, dar ridic� din umeri c�nd se v�d cu „pu�culi�a“ goal�, nu ar fi o ideea rea s� �i invite �n jude�ul Neam� pe diriguitorii Ministerului Transporturilor, Construc�iilor �i Turismului �i s� le organizeze „escapade“ �n jude�, dar pe trasee de genul celor descrise mai sus. „Nu s�nt bani“ este scuza obi�nuit� atunci c�nd se promite, dar nu se face mare lucru. Dar, cei care dirijeaz� banii de la nivel central spre teritoriu s�nt aproape complet rup�i de realitate. O mare vin� o poart� �i autorit��ile jude�ene care, la fiecare vizit� de la Bucure�ti, �n loc s� �i duc� „�n tran�ee“ pe stimabilii ministeriabili, au preferat s� le arate numai aspectele pozitive, de multe ori nerelevante. �i astfel, de dup� gardul vopsit cu vorbe de laud�, leopardul neputin�elor de tot felul continu� s� �nghit� speran�ele nem�enilor.
Bugetul pentru drumuri, un dezastru
Ce spun autorit��ile? „Cred c� unul dintre punctele cele mai slabe ale turismului nem�ean este infrastructura de drumuri“, sus�ine subprefectul Vasile �endrea. �ncep�nd din 2004, exponen�ii Consiliului Jude�ean Neam� au tot f�cut promisiuni. Fosta conducere, respectiv pre�edintele Dan Constantin �i vicepre�edintele Valeric� Fr��il� („decapita�i“ pe motive de incompatibilitate), a promis c� soarta infrastructurii de drumuri va intra sub o zodie favorabil�, promi��nd un �mprumut de 1.000 miliarde de lei pentru repara�ia drumurilor. �ntre timp, s-a modificat pragul de �ndatorare, apoi peste jude� au venit calamit��ile naturale. Datele problemei s-au schimbat, iar noii �efi ai jude�ului au trecut de la extaz la agonie. Asta cu at�t mai mult cu c�t p�n� �i speran�ele �n banii europeni pentru repararea drumurilor nem�ene s-au n�ruit. Se preconizeaz� c� fondurile nerambursabile vor fi alocate doar pentru autostr�zi �i drumuri na�ionale. Consiliile Jude�ene nu vor avea dec�t s� se descurce cum vor putea, iar de nu, s� apeleze la credite.
�n acest an, Neam�ul st� dezastruos la capitolul fonduri pentru reabilitarea infrastructurii de drumuri. „Avem aloca�i 92 miliarde de lei. Dar, pentru asfalt�ri am avea nevoie de 2.000 miliarde de lei“, ne-a declarat Dumitru Badea, vicepre�edinte al CJ Neam�.
Promovarea zonelor turistice, insuficient� �i incorect f�cut�
Ce-i mai lipse�te produsului turistic nem�ean pentru a fi demn de luat �n seam�? Un aspect important este componenta de promovare care este sublim�, dar lipse�te cu des�v�r�ire. „Publicitatea, chiar dac� exist� �ntr-o oarecare m�sur�, este insuficient� �i incorect f�cut�, neeviden�iind ceea ce exist� cu adev�rat �i este specific jude�ului. Nu exist� - fie c� este vorba despre locuri de cazare, fie despre agen�iile de turism, materiale publicitare, pliante �i oferte. Pe Valea Muntelui, spre exemplu, exist� lan�uri �ntregi de moteluri, pe care nu le �tie nimeni“, sus�ine Constantin Alupului-Rus, directorul Centrului pentru Cultur� �i Arte „Carmen Saeculare“ Neam�. Pe de alt� parte, Constantin Apostol, directorul Agen�iei pentru Dezvoltare Regional� Nord-Est, consider� c� strategia de promovare a turismului nem�ean ar trebui integrat� uneia regionale, un rol important av�ndu-l operatorii de turism. „Un pachet complet �i cu priz� la turi�ti ar trebui s� includ�, spre exemplu, petrecerea a 3 zile la Piatra Neam�, 3 zile �n Delta Dun�rii, 3 zile la mare. Din p�cate, �ns�, nu exist� firme de turism care s� ias� cu asemenea oferte“, a subliniat Constantin Apostol.
ADRNE a realizat o asemenea strategie, la nivel regional, �n colaborare cu zone din Italia �i din Grecia, �n care este inclus �i Neam�ul, �ns� reac�ia ar trebui s� vin� de la p�r�ile direct interesate, care s�nt operatorii de turism.
Servicii pe m�sura preg�tirii personalului
Calitatea slab� a serviciilor oferite se datoreaz�, �n primul r�nd, lipsei personalului calificat �n domeniu, pe de o parte ca urmare a faptului c� nu exist� o �coal� de turism �n adev�ratul sens la cuv�ntului, iar pe de alta - plec�rii masive a tinerilor �n str�in�tate. „Latura preg�tirii umane �n domeniul turismului lipse�te. �n acest domeniu, exist� o mare fluctua�ie de personal, �n general necalificat. Nici manageri califica�i �n acest domeniu nu prea exist�. A fi manager instruit �n domeniul turismului nu �nseamn� a lua o ofert� de la o firm� �i a o da alteia. O mare gre�eal� care s-a f�cut a fost �ndep�rtarea de latura tradi�ional�. Peste tot, �n pensiuni �i restaurante, �n loc de meniurile tradi�ionale rom�ne�ti - �i avem zeci de mii de re�ete - turistului i se ofer� feluri de m�ncare fran�uze�ti, italiene, turce�ti, prost g�tite. Nu spun c� nu ar trebui s� existe restaurante cu specific, dar, din p�cate, meniurile actuale s�nt un fel de varz� acr�. Legisla�ia �n domeniul turismului este extrem de permisiv� �i, �n acest context, apar tot felul de pseudoloca�ii turistice, cu sau f�r� clasificare. Turi�tii vin o dat�, iau �eap�, iar apoi �njur� tot jude�ul, dac� nu �ntreaga regiune“, a subliniat directorul ADRNE. Pe de alt� parte, subprefectul Vasile �endrea a sus�inut c� preocup�rile pentru dezvoltarea turismului ar fi trebuit s� �i fac� sim�it� prezen�a �n urm� cu mai mult timp: „�n jude�ul Neam�, dezindustrializarea s-a f�cut cam �n perioada '95-'98. R�m�n�nd f�r� locuri de munc�, oamenii au plecat �n str�in�tate, �i-au g�sit locuri de munc� �i i-au tras �i pe al�ii dup� ei“.
Dezvoltarea turismului, f�r� scop �i mijloace
Autorit��ile nem�ene resimt din plin lipsa de preocupare pentru acest domeniu a exponen�ilor de la nivel central. C�t despre latura asociativ�, aceasta exist�, �ns� organiza�iile operatorilor de turism nu dispun de suficiente fonduri, astfel �nc�t s� produc� schimb�ri semnificative. „Se simte lipsa de coordonare a Guvernului, nu exist� modalit��i de preluare a informa�iilor din teritoriu. Av�nd �n vedere faptul c� zona ofer� un poten�ial deosebit, Agen�ia Na�ional� care guverneaz� turismul ar trebui s� aib� m�car un reprezentant la dou� jude�e. Or, autoritatea �n domeniu nu face dec�t s� dea «margarete» pensiunilor“, a subliniat subprefectul �endrea. Degringolada care guverneaz� turismul se datoreaz�, �n primul r�nd, lipsei unei strategii coerente. „Lipse�te o latur� asociativ� �ntre agen�ii economici implica�i - agen�iile de turism, de�in�torii de spa�ii de cazare, de baze de agrement. Dac� ar exista, ar fi extraordinar, pentru c� ar fi posibil� o strategie �n domeniul turismului, care ar putea �mbr�ca mai multe forme - turism balnear, agroturism �i turism ecologic, turism de sporturi extreme, de iarn�, turism cultural-istoric-religios, turism de agrement. S-ar putea face o corelare a strategiei de turism cu cea de dezvoltare a infrastructurii de drumuri �i utilit��i, ca �i cu politica de mediu“, consider� directorul ADRNE.
END
|
Autentificare
