ANCHET� PE S�R�CIE
• criteriile de acordare a ajutorului social se modific� drastic • vor fi prevederi clare, care �i oblig� pe beneficiari s� munceasc� • func�ionarii din prim�rii care nu organizeaz� eficient munca �n folosul comunit��ii risc� amenzi • nu e�ti s�rac dac� ai o locuin�� de domiciliu cu anexe gospod�re�ti, ma�in� de g�tit, un frigider, un congelator sau combin� frigorific�, o ma�in� de sp�lat automat�, un televizor color, un radiocasetofon, un telefon mobil, un calculator personal, o biciclet�, o barc� f�r� motor sau o c�ru�� • ca s� fii „am�r�t“ po�i s� ai �ntre 0,5 �i 1,25 de hectare de teren, o vac� sau o bivoli��, doi porci, patru oi sau capre, un cal sau un m�gar, zece iepuri de cas�, 15 p�s�ri �i cinci familii de albine • Cei 9.936 de nem�eni care �ncaseaz�, �n momentul de fa��, ajutor social de la stat, �ntruc�t s�nt „s�raci lipi�i p�m�ntului“, s-ar putea �mpu�ina, �ntruc�t, de la jum�tatea acestei luni, intr� �n vigoare prevederi noi cu privire la alocarea acestor bani. Proasp�ta legisla�ie face referire la modul �n care se vor efectua anchetele sociale, urm�rindu-se ca banii statului, care de fapt s�nt ai celor care au un serviciu �i pl�tesc nenum�rate impozite lunar, s� �i �mpiedice pe ale�ii locali s� acorde ajutoarele pe ochi frumo�i. De asemenea, beneficiarii vor fi obliga�i s� munceasc� de-adev�ratelea, iar adeverin�ele medicale care �i scutesc de efort vor fi emise doar dac� afec�iunile s�nt grave. �n jude�ul Neam�, nu pu�ine au fost comunele �n care s-a descoperit c� medicii de familie au eliberat scutiri medicale foarte u�or. Din ce ra�iuni, nu s-a aflat. Primarii �i func�ionarii din prim�rii �i vor rezolva cu mai mare greutate treburile personale, �ntruc�t nu vor mai putea avea la fel de u�or oameni �n curte care s� le rezolve problemele.
O nou� lege pentru vechii s�raci
Ministerul Muncii vrea s� pun� ordine �n sistemul de acordare a ajutoarelor de stat pentru famliile care nu reu�esc s� c�tige nici m�car venitul minim garantat prin lege. P�n� acum, alegerea celor care beneficiau de aceste ajutoare se f�cea de c�tre primari, pe baza unor criterii stabilite pe plan local. De la jum�tatea acestei luni, criteriile de definire a s�r�ciei vor fi foarte clare - va exista o list� cu bunurile de strict� necesitate, a c�ror de�inere nu are nici o leg�tur� cu acordarea ajutoarelor, o list� cu produsele de lux, a c�ror de�inerere te scoate f�r� drept de apel de pe lista nevoia�ilor, �i o list� cu modul �n care se pot evalua bunurile dintre cele dou� categorii de�inute de rom�ni. Totodat�, se vor �n�spri obliga�iile fa�� de stat ale beneficiarilor de ajutor social. Se consider� c� nu po�i s� fii s�rac dac� ai o locuin�� de domiciliu cu anexe gospod�re�ti - grajduri, cote�e, magazii, f�nare, hambare, rezervor pentru ap�, pomp� hidrofor etc. Nu ie�i din aceast� categorie nici dac� ai �n cas� o ma�in� de g�tit, un frigider �i un congelator sau o combin� frigorific�, o ma�in� de sp�lat automat�, un televizor color, un radiocasetofon, un telefon mobil, aparatur� �i instala�ia destinat� �nc�lzirii locuin�ei �i prepar�rii apei calde menajere, un calculator personal, o biciclet�, o barc� f�r� motor sau o c�ru��. Ca p�m�nt �n proprietate, po�i s� ai �ntre 0,5 �i 1,25 de hectare, �n func�ie de tipul terenului �i num�rul de membri de familie, iar ca animale - o vac� sau o bivoli��, doi porci, patru oi sau capre, un cal sau un m�gar, zece iepuri de cas�, 15 p�s�ri �i cinci familii de albine.
Calcule exacte
Cei care au mai multe bunuri dec�t cele �n�irate mai sus, dar se consider�, totu�i, �ndrept��i�i s� primeasc� ajutor de la stat, vor fi supu�i unei anchete sociale �n care le va fi evaluat� �ntreaga proprietate. Ca s� �ngr�deasc� posibilitatea angaja�ilor prim�riilor de a da banii statului pe ochi frumo�i, proiectul de lege prevede sumele minime �i maxime �ntre care poate fi pre�uit un obiect, cultura agricol� sau dobitoacele. Pentru bunurile casnice, limitele au fost calculate pe baza informa�iilor primite de la Institutul Na�ional de Statistic� �i prev�d, de pild�, c� un aragaz cu patru ochiuri nu face mai pu�in de 4,60 milioane de lei, dar nici mai mult de 8,2 milioane de lei, un frigider cost� �ntre 5,6 �i 15,68 milioane de lei, un telefon mobil - �ntre 84.000 de lei �i 11,12 milioane de lei, un calculator personal - �ntre 33,11 �i 35,77 milioane de lei etc. Toate aceste valori scad la jum�tate dac� au fost folosite mai mult de 24 de luni. Pentru terenuri �i animale, valorile au fost stabilite de c�tre Ministerul Agriculturii, la fel de detaliat. De pild�, din v�nzarea unui hectar de teren po�i s� ob�ii cel pu�in �ase milioane de lei, dac� este arabil, �i cel mult 500 milioane de lei, dac� este cultivat cu vi�� nobil�. De pe urma unei culturi agricole de gr�u, pe un hectar po�i s� sco�i �ntre 900.000 de lei �i 1,69 milioane de lei, iar un porc la �ngr�at sau o scroaf� cu purcei valoreaz� �ntre trei �i zece milioane de lei.
Tractorul �i camera video te scot de pe lista s�racilor Proiectul de lege prevede �i o list� de bunuri pe care dac� le de�ii nu ai nici o �ans� s� prime�ti ajutor de la stat pentru c� nu c�tigi venitul minim garantat. Lista respectiv� con�ine cl�diri �i alte spa�ii locative �n afara locuin�ei, aparate de filmat, camere video, video
interfon, amplificatoare audio, laptop-uri, copiator, tablouri �i obiecte de art�, obiecte ornamentale din metale pre�ioase, obiecte de cristal �i por�elan de mare valoare, bl�nuri scumpe �n stare vandabil�, autoturisme, autoutilitare, autocamioane de orice fel �i remorci, �alupe, b�rci cu motor, scutere de ap�, iahturi, rulote, autobuze, microbuze, motociclete, motorete �i scutere, tractor, combin�, sem�n�toare, secer�toare �i alte utilaje agricole cu trac�iune mecanic�, pres� de ulei, moar� de cereale, aparat de d�r�cit, cazan de fabricat rachiu, ma�in� de tricotat, r�zboi de �esut, gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul ac�ionate hidraulic, mecanic sau electric. De asemenea, dac� o familie cu 1-3 persoane are mai mult de trei hectare de teren arabil �i f�nea�� sau mai mult de o jum�tate de hectar de vie, livezi sau gr�dini de legume nu are nici o �ans� s� primeasc� ajutor de la stat. �n ceea ce prive�te animalele, dac� ai mai mult de trei vaci sau cinci porci, precum �i dac� ai 20 de capre sau cresc�torie de melci, p�s�ri sau pe�ti exotici, ciuperc�rie etc., n-ai dreptul s� prime�ti ajutor social de la stat.
Primarii, obliga�i s� dea de lucru beneficiarilor de ajutor social Dup� ce fac dovada c� se �ncadreaz� cu bunurile �n cele trei liste de mai sus, cei care solicit� acordarea ajutorului social trebuie s� fac� �i dovada c� au chef de munc�. Dac� nu efectueaz� orele prev�zute de prim�rie, dac� refuz� vreo slujb� oferit� de c�tre agen�iile de �omaj sau chiar dac� nu trec din trei �n trei luni pe la ghi�eele acestor agen�ii, ca s� arate c� s�nt interesa�i s�-�i g�seasc� de lucru, pierd ajutorul de la stat. Cei care se angajeaz�, dar nu reu�esc s� salte, prin salariu, veniturile familiei peste limita minim� garant� de stat, primesc un spor de 15%. De cealalt� parte, primarul trebuie s� le g�seasc� ceva de f�cut, �n schimbul banilor primi�i, �i s� le asigure echipamenul necesar. Direc�iile de munc� vor controla �i pot da amenzi �ntre cinci �i zece milioane de lei func�ionarilor care nu organizeaz� eficient munca �n folosul comunit��ii.
|