Criza la „Mittal Steel“

„Mittal Steel“ Roman duce o lipsa acuta de personal, mai ales in sfera angajatilor direct productivi, lucru sesizat, de altfel, de multa vreme, de sindicatele de pe platforma industriala. Liderii de sindicat spun ca managementul defectuos al resurselor umane a lasat aproape descoperite multe locuri de munca. „Avem un normativ care nu este completat si, de aceea, unii muncitori lucreaza si pe doua-trei hale in schimbul de opt ore, iar acest mod de a lucra cere din partea lor un efort foarte mare. Speram ca, in viitor, va fi completat normativul cu oameni sau vom gasi alte solutii convenabile. Deocamdata, vor fi redistribuiti muncitorii ce nu vor sa plece la alte firme, in urma externalizarii unor activitati“, a declarat Mircea Anton, liderul Sindicatului Romantub. Problemele cu care se confrunta liderii de sindicat din „universul Mittal“, par a fi, insa,aceleasi, indiferent de tara in care se afla capacitatile de productie. La intilnirea liderilor de sindicat din concern, au fost punctate aceste lucruri, dar si alte nemultumiri ale sindicalistilor. „Am observat, la intrunirea sindicalistilor din «Mittal Steel», de la Bucuresti, din perioada 25-28 iunie, ca in aproape tot concernul situatia este similara cu cea de la noi. Peste tot in lume, unde are capacitati de productie, producatorul de otel ofera pachete salariale a caror valoare medie este egala cu salariul mediu din tara respectiva“, a mai spus Mircea Anton, liderul Sindicatului „Romantub“. Dorian Dumitrescu, purtatorul de cuvint al Grupului „Mittal Steel“ Romania, care raspunde si de problemele de comunicare pentru uzina din Roman, a facut unele precizari cu privire la aceste aspecte. Conform celor declarate de acesta, lipsa de personal este o realitate in fabrica din Roman, dar, spune el, acest fenomen nu a dus la scaderea productiei, ci din contra, aceasta a inregistrat cresteri semnificative. „Realitatile economiei de pe piata libera arata ca restructurarile productive, precum si investitiile tehnologice pot duce la reducerea numarului de salariati. La «Mittal Steel» Roman, acest lucru s-a petrecut cu respectarea stricta a legilor si a clauzelor din contractul de privatizare. Scaderea numarului de angajati nu a dus la o diminuare a productiei, ci dimpotriva, la cresterea acesteia. Astfel, fata de 2003, anul privatizarii, productia a crescut cu 63% in 2004 si cu 90% in 2005. Evolutia favorabila de pe piata internationala ne indreptateste sa credem ca trendul pozitiv se va mentine si in acest an“, a declarat Dorian Dumitrescu. Sindicatele sustin ca nu este justificata scaderea numarului de angajati, pentru ca nu au fost facute investitii sau modernizari ale capacitatilor de productie, iar utilajele, ce au o vechime de 50 de ani, trebuie reglate continuu si, pentru a le controla, este nevoie de un efort fizic sustinut si de mai mult personal. 3100 de angajati lucrau la fabrica de tevi in momentul privatizarii, dar, din diverse motive, autodisponibilizari, pensionari, acesta scade continuu. Cu timpul, s-a ajuns ca numarul de lucratori sa fie insuficient, ceea ce a determinat conducerea companiei sa apeleze la solutii de compromis pentru a asigura buna desfasurare a activitatii. „La Mittal Steel Roman mai lucreaza, in prezent, 2.661 de persoane, adica mai putin decit numarul normat de personal. Diferenta este compensata prin prestarea de ore de munca suplimentare, care sint platite conform conditiilor stipulate in Contractul Colectiv de Munca, precum si apelind la firme subcontractoare, practica des intilnita in intreaga industrie metalurgica mondiala“, a precizat acelasi Dorian Dumitrescu. Nici salariile oferite de angajator nu sint stimulative, sustine sindicatul. Acesta este motivul pentru care multi angajati, ce aveau o mare experienta in diferite domenii, fiind la nivelul de 715 RON, suma la care, in plus, acolo unde este cazul, sint oferite sporuri pentru conditii deosebite de munca, de noapte, de lucru in conditii nocive, pentru lucru suplimentar si de sarbatorile legale, in week-end, de vechime si altele. Asa cum a fost dezbatut la intrunirea liderilor sindicali din concern, veniturile din uzina romascana sint situate la nivelul venitului mediu pe economie, sub ceea ce cistiga un cadru didactic care are aceeasi vechime, dar care lucreaza doar jumatate din timpul unui tevar.